Autor: creatego

Biodinamica propune o perspectivă holistică asupra agriculturii, având ca principal fundament interconectivitatea dintre toate elementele universului, celeste și pământene, materiale și energetice – omul, pământul, roadele, stelele, energiile și vibrațiile acestora.  

Conceputul de biodinamică a fost dezvoltat în urmă cu mai bine de un secol, de filosoful austriac Rudolph Steiner, în jurul unui spațiu primordial pentru o viață ideală, bazată pe autoconsum, biodiversitate, durabilitate, reciclare și sustenabilitate: ferma.

Ideile filosofice ale lui Steiner, privind biodinamica au declanșat cea mai veche mișcare agricolă împotriva utilizării chimicalelor, ce își are originile cu două decenii mai devreme decât agricultura organică. Idei ce se aplică astăzi cu simplitate și în cazul viticulturii.

Ce presupune biodinamica în viticultură?

Pentru ca o podgorie să poată fi considerată biodinamică, viticultorul trebuie să respecte principiile filosofice și criteriile ecologice expuse de Steiner, începând cu anul 1924.

Iată un singur exemplu, în acest sens: principiul biodinamizării.

• în lucrările sale, privind biodinamica și aplicabilitatea sa asupra viticulturii, Rudolph Steiner a expus nouă preparate, obținute din gunoi de grajd, cuarț și șapte plante medicinale.

• trei dintre acestea sunt utilizate de viticultor ca spray-uri, iar restul se apică viței de vie sub formă de compost solid.

• preparatele de tip spray sunt amestecate cu apă și supuse într-o etapă secundară unui așa-numit proces de turbionare, în cadrul căruia lichidul este agitat bidirecțional, timp de o oră, înainte de a fi utilizat pe plantă.

• odată aplicată pe vița de vie, soluția obținută prin biodinamizare are rolul de a stimula procesul de fotosinteză al plantei de la nivelul frunzei, prin concentrarea luminii soarelui asupra acesteia.

Ce este un vin biodinamic?

Biodinamica în viticultură se identifică, în general, cu maniera în care decurg etapele ce preced obținerea vinului: plantarea, tăiere, recoltarea.

Aceste etape esențiale pentru obținerea unui vin biodinamic trebuie să respecte calendarul biodinamic special, propus de o figură marcantă a acestei filosofii: Maria Thun.

Fiecare zi a calendarului biodinamic este asociata unuia dintre cele 4 elemente vitale: Pământul, Focul, Aerul și Apa.

Acestora le corespund 4 categorii de timp din calendarul biodinamic:

• Zilele rădăcinilor – interval de timp ideal pentru curățarea viei și secționarea tuturor ramurilor uscate.

• Zilele frunzelor – interval de timp ideal pentru udarea viței de vie. Nu se recomandă, însă, recoltarea strugurilor în zilele frunzelor, deoarece acestea sunt corelate cu elementul Apă. În caz contrar, strugurii vor fi stricat cu un nivel de lichiditate în boabă foarte ridicat.

• Zilele florilor – interval de timp în cadrul căruia nu se recomandă intervenții asupra podgoriei.

• Zilele fructelor – intervalul de timp ideal pentru culegerea strugurilor.

De asemenea, pentru obținerea unui vin biodinamic, nu se utilizează substanțe chimice sau adititivi precum drojdia.

Așa cum spuneam și puțin mai devreme, cei care practică principiul biodinamicii în viticultură utilizează compost pe bază de preparate speciale, amestecate cu ingrediente naturale, pe baza ideilor expuse de Rudolph Steiner.

Ce particularități are un vin biodinamic?

Trebuie să știi că recunoști un astfel de produs pe baza certificării sale. Statutul de “vin biodinamic” este acordat de două mari organizații: Demeter International și Biodyvin.

Demeter International este un ONG ce a luat ființă în 1985 și are ca principal scop promovarea principiilor agriculturii sustenabile, raportate la fundamentele biodinamicii.

Biodyvin este o organizație fondată în 1995, ce reunește aproximativ 130 de entități ce practică agricultura pe baza biodinamicii, printre care se regăsesc și foarte multe podgorii. 

Acestea pot acorda o astfel de acreditare specifică, doar atunci când produsul în cauză este obținut pe baza regulilor și principiilor mai sus menționate.

Prin ce se deosebește vinul biodinamic de un vin organic?

Chiar dacă ambele soiuri de vin se obțin prin evitarea substanțelor chimice în procesul de realizare, vinurile biodinamice pot avea un profil al gustului mult mai intens, comparativ cu cele organice, pe baza principiilor expuse de Rudolph Steiner.

De asemenea, materiile prime utilizate pentru realizarea acestor soiuri de vin – strugurii și vița de vie din care aceștia provin – sunt abordate diferit de la un caz la altul.

În privința vinului organic, se pune accentul doar pe struguri, în timp ce procesul de obținere a vinului biodinamic abordează mult mai holistic întreaga existență a viței de vie: alte plante din jurul acesteia, insectele, calendarul biodinamic samd

Așadar, maniera în care este obținut vinul biodinamic determină un gust aparte al sortimentului, comparativ cu vinul organic. Dar poate că principalele nuanțe dintre cele două tipuri de vin se pot sesiza cu mai multă simplitate, în timpul unei degustări.

Dacă te-au încântat informațiile interesante pe care le-am împărtășit astăzi, te invităm să revii cu încredere pe site, ori de câte ori îți dorești să cunoști lucruri noi, despre vinicultură sau produsele din oferta noastră, pentru a comanda vinuri de la noi în baza unei informări corecte! Pe curând!

Se spune că pentru a degusta licoarea lui Bachus trebuie să ai mintea deschisă și papilele gustative bine antrenate. Un adevărat răsfăț pentru simțuri, vinul prezintă un interes extraordinar și se află în topul preferințelor atunci când vorbim de băuturi alcoolice. Însă, ca să poți să alegi un produs de înaltă calitate și să te bucuri de o adevărată desfătare de arome, este esențial să cunoști câteva tehnici de degustare a vinului. Aceasta activitate a devenit o adevărată artă, iar somelieri din lumea întreagă se întrec în a examina minunata băutură într-un mod cât mai minuțios. Deși este nevoie de mult exercițiu, chiar și un amator poate învăța câteva lucruri pentru a beneficia la maxim de potențialul unui vin. Iată ce trebuie să știi despre degustarea vinului.

Pregătirea vinului pentru degustare

Ca să poți simți din plin aromele a diferite tipuri de vinuri este necesar să te pregătești așa cum se cuvine pentru o degustare. Forma paharelor sau temperatura de servire a băuturii sunt elemente cheie în tot acest proces, așa că înainte de a experimenta diverse tehnici de degustare a vinului, ia în calcul câteva aspecte.

Temperatura optimă pentru servirea vinului

Acest factor este extrem de important pentru degustarea licorii. Dacă vinul este foarte rece, el își va ascunde proprietățile, însă și defectele. În schimb, o băutură prea caldă va emana mai mulți compuși volatili și aromele sale vor părea mai puternice decât sunt de fapt.

Temperatura de servire pentru vinurile albe:

• 4-8°C sau 8-10°C – pentru vinurile albe dulci;
• 8-10°C  – pentru vinurile albe seci și tinere;
• 10-12°C – pentru vinurile albe demidulci;
• 10-12°C – pentru vinurile albe dulci și aromatice;
• 9-11°C – pentru vinurile albe seci complexe și aromatice;
• 10-12°C – pentru vinurile albe seci și cu o vechime de peste 2-3 ani;

Temperatura de servire pentru vinurile roșii

• 12-14°C – vinuri roșii tinere;
• 14-16°C – vinuri roșii simple;
• 16-18°C – vinuri roșii mature, cu o vechime de 2-3 ani;
• 18-20°C – vinuri roșii mature, cu o vechime mai mare de 3 ani;

Temperatura de servire pentru vinurile spumante și rose

• 8-10°C – vinuri rose;
• 6-10°C – vinuri spumante.

Paharele potrivite pentru degustarea vinului

Vinul pe care îl savurezi dintr-un pahar adecvat poate face diferența pentru experiența de degustare. Fiecare sortiment are nevoie de un recipient care să-l pună în valoare. Prin urmare, pentru vinurile albe sau rose se folosesc pahare înguste, tip lalea, iar pentru cele roșii pahare cu cupă mare, gură largă și picior înalt. Vinurile spumante se servesc întotdeauna din pahare cilindrice și cu cupă îngustă, care nu-i permit dioxidului de carbon să se risipească cu ușurință.

Tehnici de degustare a vinului

Degustarea vinului presupune o deschidere a simțurilor și o maturitate senzorială și, de ce nu, spirituală. Pentru identificarea calităților și aromei unei băuturi, cele mai populare tehnici de degustare a vinului vizează aspectul, mirosul și gustul. Istoria vinului este una îndelungată, însă chiar și așa nu este deloc simplu să înțelegi buchetul și aromele licorii lui Bachus. Vezi mai departe câțiva pași și tehnici de degustare a vinului.

Examinarea vizuală

Procesul de degustare a vinului începe cu cantitatea de băutură turnată în pahar. Atenție, cupa nu se umple niciodată! Se umple doar o treime de pahar cu vin, apoi se înclină ușor pentru a se putea observa spectrul de culori al băuturii.

Paharul se îndreaptă spre o sursă de lumină sau spre un fundal alb și se ține puțin înclinat. În acest fel, vor fi observate culoarea, transparența, fluiditatea și meniscul, respectiv contactul pe care vinul îl are cu paharul. Mai departe, se rotește paharul cu vin, ținut întotdeauna de picior ca să nu se influențeze temperatura băuturii, pentru a vedea dacă rămân urme de vin, semn că are un conținut ridicat de glicerină sau alcool.

Examinarea olfactivă

Aprecierea mirosului face parte dintre tehnicile de degustare a vinului și este importantă pentru a putea identifica diferitele arome. La o temperatură potrivită, vinul se va agita ușor în pahar, pentru ca la suprafața sa să fie eliberate elementele volatile. Examinarea olfactivă se face și fără agitarea băuturii, prin inspirarea intensă din pahar, imediat după analiza vizuală a băuturii.

Examinarea gustului

Una dintre cele mai savuroase tehnici de degustare a vinului, evaluarea gustativă este cea care oferă detalii despre dulceață, aciditate, textură și nivelul taninurilor. Indiferent de soiul degustat, se preia vinul în gură, într-o sorbitură generoasă, și se ține pentru cel puțin 4-5 secunde, dar nu mai mult de 10-12 secunde. În cazul vinurilor, vorbim de patru gusturi de bază – acru, dulce, sărat și amar. După ce se simte fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea vinului, băutura se înghite sau se elimină din gură. Senzațiile gusto-olfactive se vor mai menține o perioadă, așa că vinurile vor fi împărțite în vinuri scurte (durată de 4 secunde), vinuri de lungime medie (durată de 5-8 secunde) și vinuri lungi (durată de peste 9 secunde).

După practicarea acestor tehnici de degustare a vinului, etapa finală este cea a concluziilor. Mai exact, se analizează cu mare atenție toate informațiile percepute prin văz, miros și gust și se ia o decizie asupra calității vinului. Întregul proces este unul subtil, presupune o stare de așteptare și un suspans plăcut pentru identificarea unui vin bun, care impresionează cu adevărat.