Cuprins:
1. Cea mai mare producție de struguri din URSS
2. Vinul moldovenesc de la piața rusească la cea occidentală
2.1. Impactul declarării independenței și al embargourilor rusești
2.2. Orientarea spre piața occidentală
3. Ziua Națională a Vinului în Moldova
3.1. Importanța celebrării vinului
3.2. Ziua Națională a Vinului
4. Lucruri neștiute despre vinul moldovenesc
4.1. Informații inedite despre producția de vin din Moldova
4.2. Lucruri fascinante despre cultura și tradiția vinului moldovenesc

Istoria vinului se confundă cu dorința oamenilor de a căuta profunzime și calitate în lucrurile din viața lor, inclusiv în produsele alimentare și băuturi. Vinul este o băutură nobilă, care a încântat oamenii și i-a adus împreună. În jurul acestei băuturi s-au construit mituri, obiceiuri și chiar zeități. Vinul este în continuare un produs apreciat, atât în Occident, cât și în restul lumii. 

Vinurile Moldovei au fost preferatele rușilor încă de la anexarea Basarabiei, dar istoria lor, asemenea oamenilor din această zonă, a cunoscut perioade calme și momente tensionate. Astăzi, când vinurile moldovenești sunt tot mai apreciate în lume și producția tinde spre un nivel de calitate foarte ridicat, merită să privim înapoi și să descoperim istoria vinului moldovenesc, de la piața rusească la cea occidentală.

1. Cea mai mare producție de struguri din URSS

Legătura dintre vinul moldovenesc și Rusia începe după anexarea Basarabiei de către ruși, în 1812. Câștigător în războiul cu turcii, Imperiul Țarist a cerut regiunea la tratatul de pace de la București, din dorința de a se apropia de gurile Dunării. Vinurile moldovenești erau atunci în declin, după secole de dominație otomană, dar nobilimea rusă a reluat producția și a refăcut vinăriile și cramele. Aceasta a cultivat la început soiurile locale și, mai târziu, soiuri franceze, iar industria a luat un avânt fără precedent în istoria vinului local. Chiar dacă inițial Imperiul Țarist vedea în Basarabia o sursă de cereale pentru alimentarea imensei populații, cantitatea și calitatea vinurilor l-au făcut să se răzgândească. 

În perioada sovietică, vinificația s-a dezvoltat și mai mult, iar toți locuitorii URSS vedeau Moldova ca țara vinului. În 1920, se cultivau struguri pe 40.000 ha, adică pe aproximativ 7% din teritoriu; mai târziu, cifra a ajuns la 200.000 ha. Din păcate, cantitatea a înlocuit calitatea, soiurile locale fiind înlocuite de altele mai productive. Majoritatea strugurilor mergea spre producția de vin spumant, care hrănea festivismul sovietic. Regimul considera că fiecare om trebuie să aibă de Anul Nou vin spumant, pentru a ciocni în cinstea URSS.

2. Vinul moldovenesc, de la piața rusească la cea occidentală

Impactul declarării independenței și al embargourilor rusești

Istoria vinului moldovenesc marchează un moment de criză în primii ani după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991 și declararea independenței. Trecerea la capitalism nu s-a făcut organizat, afectând producția, iar atitudinea Rusiei a determinat și comerțul cu vin. Totuși, țările din fostul bloc sovietic au rămas și în anii care au urmat principala piață de desfacere a vinurilor moldovenești, astfel că, în 2004, 90% din vinuri urmau calea Estului. Din cauza schimbării orientării geopolitice, Moldova a primit o lovitură dură în 2006, când Rusia a interzis importurile de vin din Moldova și Georgia. Rusia a mai pus embargo pe vinurile moldovenești și în 2010 și în 2013, acesta din urmă fiind valabil și în prezent. 

Orientarea spre piața occidentală și globală

Industria viticolă a trebuit să se orienteze spre Occident, iar acest lucru a necesitat o reorganizare semnificativă a producției. Vinăriile au trecut de la vinurile dulci, preferatele rușilor, la cele seci, de calitate înaltă, astfel încât să poată concura cu vinurile de pe piața europeană. Această decizie s-a dovedit inspirată, iar anul 2018 a înregistrat o producție record din licoarea lui Bachus: 2 milioane de hectolitri. Viile Moldovei au pus astfel țara pe a 11-a poziție în topul producției europene. 

În același timp, calitatea lor a fost recunoscută la expoziții și concursuri. Astăzi, istoria vinului moldovenesc se scrie în toată Europa, în special, în Polonia, Cehia, România, dar și în China, Coreea de Sud și Statele Unite. Acest succes hrănește ambițiile producătorilor din Moldova, iar listarea la Bursa de Valori București a vinăriei Purcari în 2018 dovedește că potențialul economic al vinurilor moldovenești este,

Ziua Națională a Vinului în Moldova

Importanța celebrării vinului moldovenesc

Importanța vinului pentru moldoveni nu este doar economică, este și culturală. Refacerea și îmbunătățirea acestei industrii reprezintă o restabilire a continuității cu tradiția viticolă străveche a Moldovei, din vremea voievozilor. În vremea lui Ștefan cel Mare vinul era unul dintre principalele bunuri de valoare ale țării, iar astăzi se dovedește că vinurile moldovenești pot supraviețui și independent de piața economică rusă. Viticultura păstrează, de asemenea, tradiții care țin de producție și consum și se asociază cu clădiri și obiecte de patrimoniu, cum sunt cramele și arta dedicată acestei băuturi nobile. Era firesc, așadar, să se organizeze o zi națională a vinului, în care localnicii și turiștii să se bucure de ceea ce le oferă acesta.

Desfășurarea Zilei Naționale a Vinului

Ziua vinului în Moldova are loc în primul weekend din octombrie, după recoltarea strugurilor. Statul a instituit această zi în 1990 pentru a onora istoria vinului local, dar organizarea sub forma unui festival în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a apărut prima oară în 2002. Scopul manifestării este acela de a promova imaginea Moldovei ca țară a vinului, sprijinirea sectorului viticol, educarea oamenilor și atragerea turiștilor și investitorilor. Inițiativa are rezultat, iar turismul viticol dovedește acest lucru. Tot mai mulți oameni vizitează vinăriile și cramele incredibile ale Moldovei, ceea ce contribuie la crearea și menținerea unui brand de valoare. 

Lucruri neștiute despre vinul moldovenesc

Informații inedite despre producția de vin din Moldova

Vinurile din Moldova reflectă performanța cultivatorilor și producătorilor locali care, în ciuda provocărilor și dificultăților pe care le-au întâmpinat, au reușit să producă în continuare licoare la standarde înalte. Iată câteva informații fascinante despre producția de vin din Moldova:

• Deși are o suprafață de doar 34.000 de km pătrați, Republica Moldova deține 2% din suprafața mondială cultivată cu viță de vie. De asemenea, este în top 20 al țărilor producătoare de vin și ocupă locul 13 la exporturi.
• Circa 25% din populație contribuie la producerea strugurilor și a vinului.
• Moldova are 4 regiuni viticole: Valul lui Traian, Ștefan-Vodă, Codru și Bălți.
• Soiurile reprezentative pentru istoria vinului moldovenesc reprezintă 10% din producție, cele mai populare fiind Fetească Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră, Viorica și Rara Neagră.
• În unele podgorii moldovenești, cum este cea de la Mircești, se cultivă vița-de-vie ecologic, fertilizată doar cu îngrășăminte naturale.

Lucruri fascinante despre cultura și tradiția vinului moldovenesc

Viticultura moldovenească nu este doar o industrie, ci un adevărat univers în care cultura se întâlnește cu meșteșugul, natura, ingeniozitatea și dedicarea de care oamenii dau dovadă când transformă strugurii în vinuri bune. Nu este de mirare că vinul moldovenesc ascunde numeroase informații fascinante:

• Istoria vinului în Moldova începe în jurul anului 3000 î.H, iar cea a cultivării viței-de-vie cu 7 milenii în urmă.
• Moldova deține două dintre cele mai mari crame și colecții de vinuri din lume. Cricova este cel mai mare depozit subteran de vinuri din toată Europa, iar Mileștii Mici găzduiește cea mai mare colecție de vinuri din lume, care numără peste 1.5 milioane de sticle.
• Cea mai veche vinărie din Moldova este Chateau Purcari, fondată în 1827.
• Castelul Mimi a fost construit în 1893 și se numără printre cele 15 capodopere arhitecturale din lumea vinului.
• La Expoziția Mondială de la Paris din 1878, vinul negru de Purcari a câștigat medalia de aur, fiind primul vin moldovenesc premiat la o expoziție internațională.
• Moldova este singura țară care are o zi oficială dedicată vinului.

Istoria vinului moldovenesc a fost glorioasă și pare sortită în continuare succesului, chiar dacă Moldova nu mai este principalul furnizor al Rusiei. Calitatea tot mai ridicată, acumularea de experiență în cultivarea soiurilor nobile, creșterea turismului viticol, investițiile în promovare și extinderea pe piața europeană și globală demonstrează că în vin nu se află doar adevărul, ci și posibilitatea de dezvoltare culturală, economică și socială.