Produsul mândriei naționale, Vinul Moldovei a încheiat anul pe un trend ascendent, înregistrând valoarea maximă a exporturilor din ultimii 5 ani.
Pe parcursul anului 2019, atât volumul exporturilor de vinuri moldovenești, cât și valoarea acestora au fost la cel mai înalt nivel înregistrat din 2014 până în prezent. Cifrele în creștere au fost atinse datorită eforturilor constante depuse de producătorii vinicoli, cu suportul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), instituție care contribuie la reglementarea și dezvoltarea domeniului. Astfel, în 2019 Republica Moldova a exportat 156.674 milioane litri de vin, în creștere cu 9% (sau cu 12.607 milioane litri) față de anul trecut. Din totalul volumului exportat, vinurile liniștite dețin o cotă de 94%, divinurile și distilatele – 3%, vinurile fortificate – 2%, iar spumantele – 1%.
Țara noastră a exportat vin în 67 de țări ale lumii, în sumă de 3.086 mil. lei, cu 9,2% (sau cu 0,26 milioane) mai mult decât în anul 2018. Vinurile liniștite au generat 74% din totalul veniturilor, divinurile – 20%, iar spumantele și vinurile fortificate – câte 3%.
Oficiul Național al Viei și Vinului promovează și susține în mod prioritar exportul de vinuri îmbuteliate. Astfel, în 2019 volumul vinurilor pe piețele continentului european și asiatic au înregistrat o creștere constantă. Pe parcursul anului 2019, România continuă să fie o piață strategică și se află în fruntea clasamentului țărilor care importă Vinul Moldovei, atât după volumul exporturilor, cât și în funcție de veniturile generate.
Topul mai cuprinde țări precum:
Țara
Cota, litri
Cantitatea, litri
1.
România
13,8 %
6.070.759
2.
Polonia
12,8 %
5.631.339
3.
Federația Rusă
12,7 %
5.605.169
4.
China
11,9 %
5.235.885
5.
Cehia
11,5 %
5.061.514
6.
Ucraina
5,9 %
2.602.415
7.
Belarus
5,9 %
2.599.160
8.
Kazakhstan
3,8 %
1.678.706
9.
Canada
3,4 %
1.483.504
10
SUA
2,0 %
863.584
Exporturile de vin în vrac au înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă în anul 2019 și au ajuns la 108.002 milioane de litri. Principala destinație a exporturilor de vin în vrac rămâne a fi Belarus, piață pe care deține 43% din total cantității de litri de vin în vrac exportați și 39% din totalul veniturilor acumulate.
Cifrele arată că în top 10 țări în care Moldova a exportat cel mai mult vin în vrac se regăsesc Belarus, Georgia, Federația Rusă, Marea Britanie, Cehia, România, Germania, Ucraina, China, Italia.
Creșterile volumelor vinului în vrac pentru export se datorează faptului că recolta de struguri a fost una peste media anuală.
În anul 2019 vinurile moldovenești au ajuns în 67 de țări ale lumii, unele dintre ele fiind cucerite în premieră: Afganistan, Siria, Togo, Guam. Totodată, după o pauză de câțiva ani, Vinul Moldovei a ajuns din nou pe masa consumatorilor din Australia, Norvegia și Libia.
Anul vitivinicol 2019 a fost unul deosebit, iar vinurile produse au fost de o calitate foarte înaltă, așa cum certifică degustările realizate în cadrul aprecierii calității vinurilor produse în principalele regiuni cu Indicație Geografică Protejată: Codru, Valul lui Traian, Ștefan Vodă. Acest lucru se datorează inclusiv condițiilor climatice mai favorabile pentru maturarea strugurilor și a proceselor tehnice de producere a vinurilor. Rezultate remarcabile au fost înregistrate și în ce privește exporturile, investițiile, dar și numărul în creștere a vinificatorilor care se înscriu în Registrul Vitivinicol.
Acestea sunt o parte dintre concluziile prezentate de Oficiul Național al Viei și Vinului, în cadrul celei de-a treia ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019”.
Totodată, evenimentul desfășurat anual a scos în evidență și provocările cu care se confruntă sectorul vitivinicol din Moldova. Printre acestea se numără bolile fitoplasmice care afectează o parte din podgoriile țării, schimbările climatice, lipsa forței de muncă.
Mai mult, evenimentul de referință a industriei a adus în prim-plan cele mai noi tendințe mondiale în ce privește viticultura viitorului, iar invitatul special, expertul elvețian, Olivier Viret, a vorbit despre durabilitatea viticulturii – tendințe, provocări, și realizări.
Olivier Viret, expert din Elveția: „În Elveția cultivăm peste 200 de soiuri de struguri, printre care soiuri noi creați prin selecție și care sunt rezistenți la maladii fungice. La nivel de țară avem 2 inițiative populare care presupun interzicerea produselor sanitare și o viticultură fără produse fitosanitare. Acestea au ca obiectiv producerea de struguri sănătoși și consolidarea unui sector vitivinicol durabil. Toate aceste activități sunt întreprinse pentru că ne dorim o viticultură ecologică, de o calitate bună, nu mai dorim să tratăm viile, de aceea trebuie să avem soiuri de struguri rezistenți. Prin urmare, acum dispunem de un concept de producție integrat, cunoscut de toți, avem reglementări fitosanitare care prevăd anumite condiții în care pot fi folosite pesticidele.”
Expertul străin a menționat că Elveția a înregistrat progrese considerabile datorită faptului că durabilitatea, practicarea agriculturii ecologice și protejarea mediului sunt extrem de importante, în special pentru că acestea stau la baza produselor de calitate înaltă – cerință de bază pentru competiția internațională. Totodată, la nivel de țară există un concept de producție integrată, măsuri preventive și de reglementarea fitosanitară, iar viticultorii primesc toate datele necesare de la stațiile agrometeorologice pentru combaterea maladiilor viței de vie.
Pe parcursul celei de-a treia ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” au fost prezentate principalele date ale sectorului.
SUPRAFEȚELE DE VIȚĂ DE VIE PENTRU SOIURI TEHNICE SUNT ÎN SCĂDERE. SUPRAFEȚELE REVENDICATE LA PRODUCEREA VINURILOR CU IGP SUNT ÎN CREȘTERE CU + 4%
EXPORTUL TOTAL: 15.67 MLN DAL (+9%), ECHIVALENTRUL LA 61 MLNBUTELII (+4%) ȘI 111,2 MLN L VIN COMERCIALIZAT ÎN VRAC (+11%).
83% din vinul produs a fost exportat
145 exporatatori activi
71 de țări (destinații la export)
VALOAREA EXPORTULUI: 3.086 MLRD MDL (+9%). PREȚUL UNUI LITRU DE VIN LA EXPORT ESTE ÎN UȘOARĂ CREȘTERE (+5%).
PRINCIPALELE „CENTRE DE CREȘTERE” LA EXPORT A VINURILOR ÎMBUTELIATE SUNT:
VOLUM: CHINA (+20%), ROMÂNIA (+11%), FEDERAȚIA RUSĂ (+7%);
VALOARE: CHINA (+28%), ROMÂNIA (+25%), FEDEREȚIA RUSĂ (+15%);
DISPONIBILITĂȚILE LA ÎNCEPUTUL ANULUI VITIVINICOL: 35,6 MLN DAL (+4%).
Recolta 2019: 14.6 mln dal (- 25%)
Stocuri 2019: 21.00 mln dal (+40%)
La eveniment au participat mai mulți oficiali, reprezentanți ai sectorului vitivinicol, dar și ai mediului academic.
Ion Perju, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului: „Sectorul Vitivinicol este și va rămâne unul important, lucru demonstrat și prin faptul că viticultura formează 3% din PIB-ul țării, dar și că această ramură reprezintă 7% din totalul de exporturi. Viticultura și vinul sunt o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, va contribui la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor din acest sector. În acest sens, anual, din fondul de subvenționare se alocă aprox. 110 milioane de lei.”
Gheorghe Arpentin, director, Oficiul Național al Viei și Vinului: „Aflată deja la a treia ediție, Conferința Națională a Filierei Vitivinicole a devenit un eveniment de referință pentru sectorul vitivinicol, unde sunt prezentate cele mai importante realizări ale domeniului. Pentru a menține un trend ascendent, echipa ONVV muncește pentru implementarea unor programe de dezvoltare a viticulturii, prin care să punem accent pe calitate produselor. De aceea, este necesar să evaluăm constant vinurile produse pe parcelele demonstrative pentru a înțelege cum se comportă vița-de-vie, dar și cum influențează încălzirea globală domeniul vitivinicol al țării.”
Diana Lazăr, vice-director, Proiectul de Competitivitate din Moldova: „Este o premieră când guvernele a două țări se aliniază la un demers pentru susținerea industriei vitivinicole. Este o ramură importantă pentru economia țării, nu este de neglijat și impactul economic Ne dorim o dezvoltare durabilă, dar și implicarea tinerilor în activitățile de producere, iar acest lucru este posibil inclusiv prin parteneriatul public-privat. Vinul Moldovei devine din ce in ce mai notoriu pe plan internațional, avem și un context pozitiv de care am putea beneficia.”
În cea de-a doua parte a conferinței, vice-directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Irina Bîstrițchi a prezentat raportul de activitate al instituției pe anul precedent, în ce privește activitățile de promovarea Vinului Moldovei atât pe piața internă, cât și pe cele externe. Evenimentul a mai inclus și o prezentare a lucrărilor curente asupra Registrului Vitivinicol, dar și a hărții digitale a podgoriilor din zonele protejate, sub forma unei aplicații pe calculator. Iar la final, Oficiul Național al Viei și Vinului a vorbit și despre elaborarea Strategia „Vinul Moldovei 2030”, care urmează să contureze evoluția sectorului în următorul deceniu și care ca include și conceptul dezvoltării durabile.
ANEXA 1
Conferința Națională a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019”
Structura filierei vitivinicole
Sectorul vitivinicol din țară rămâne a fi primul creator de muncă în mediul rural, iar numărul agenților economici care activează în acest domeniu și care sunt înscriși în Registrul Vitivinicol a ajuns la 39 182. Cifra constituie o creștere cu aproximativ aproximativ 10.000 față de anul trecut și include persoane fizice, gospodării țărănești, societăți cu responsabilitate limitată, societăți pe acțiuni, cooperative agricole.
În anul 2019, în Registrul Vitivinicol sunt înregistrate 199 de vinării, în creștere cu 6,41%, dintre care 69 sunt proprietari de podgorii. Totodată, pe parcursul anului precedent, declarațiile de recoltă au ajuns la 282, o majorare de 120%, declarațiile de producere au înregistrat o creștere de 14%, constituind un număr de 48, în timp ce declarațiile pe stocuri au ajuns la 172 de unități.
Investițiile în filiera vitivinicolă
Anul 2019 a marcat creșteri considerabile și în ce privește volumul investițiilor pentru dezvoltarea sectorului.
Astfel, investițiile făcute în domeniu au constituit 551 milioane de lei, o creștere de aproximativ 60% față de anul trecut. Din această sumă, 242 mln. lei au fost alocați pentru plantarea viței-de-vie, 250 mln. lei – pentru modernizarea vinăriilor, 59 mln. lei – pentru dezvoltarea piețelor și alte 12,5 mln. lei au fost investiți în diverse programe de dezvoltare a viticulturii.
Suprafața viței-de-vie și potențialul de producere
Republica Moldova rămâne a fi țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume. Anul 2019 a marcat o scădere a suprafețelor plantate cu soiuri tehnice până la 70200 de hectare.
Cu toate acestea, suprafața podgoriilor plantate cu soiuri autohtone, incluse în Registrul Vitivinicol a înregistrat o creștere de 32% , ceea ce a constituit 1408 ha, în timp ce suprafața înregistrată în Registrul Vitivinicol a ajuns la 34000 ha, adică cu 13% față de anul 2018.
Potrivit datelor introduse înRegistrul Vitivinicol, cele mai cultivate soiuri tehnice sunt:
Pe parcursul anului vitivinicol 2019, suprafețele podgoriilor plantate cu soiuri tehnice cu Indicație Geografică Protejată cu crescut cu 4%, ajungând la o suprafață de 9573,5 ha. În același timp, numărul vinificatorilor care produc vinuri cu IGP a crescut până la 78 sau cu 10%, cei mai mulți fiind înregistrați în Regiunea IGP „Valul lui Traian” (35%).
Valorificarea recoltei
Raportul arată în anul 2019 au fost prelucrate 263 de tone de tone de struguri, în descreștere cu 27% față de anul trecut. Din acestea au fost obținute 18 milioane de decalitri de vin, în descreștere cu 25%, dintre care 13,2 milioane de decalitri de vinuri și 1,3 milioane de decaltri de vinuri cu IGP.
Producerea vinului
Datele statistice arată că în 2019 a fost produse 14,6 milioane de decalitri de vinuri sau cu 3% mai puțin comparativ cu media anilor 2001- 2018.
Exporturile
Anul 2019 a marcat și o creștere considerabile a exporturilor, atât la capitolul volum, cât și la cel al veniturilor acumulate. Astfel, volumul exporturilor a crescut cu 9%, iar valoarea – cu +9,2% , adică cea mai mare creștere din ultimii 5 ani.
