loader image
Categorii
Blog Rom

Vin biodinamic: Ce înseamnă și cum diferă de cel organic?

Biodinamica propune o perspectivă holistică asupra agriculturii, având ca principal fundament interconectivitatea dintre toate elementele universului, celeste și pământene, materiale și energetice – omul, pământul, roadele, stelele, energiile și vibrațiile acestora.  

Conceputul de biodinamică a fost dezvoltat în urmă cu mai bine de un secol, de filosoful austriac Rudolph Steiner, în jurul unui spațiu primordial pentru o viață ideală, bazată pe autoconsum, biodiversitate, durabilitate, reciclare și sustenabilitate: ferma.

Ideile filosofice ale lui Steiner, privind biodinamica au declanșat cea mai veche mișcare agricolă împotriva utilizării chimicalelor, ce își are originile cu două decenii mai devreme decât agricultura organică. Idei ce se aplică astăzi cu simplitate și în cazul viticulturii.

Ce presupune biodinamica în viticultură?

Pentru ca o podgorie să poată fi considerată biodinamică, viticultorul trebuie să respecte principiile filosofice și criteriile ecologice expuse de Steiner, începând cu anul 1924.

Iată un singur exemplu, în acest sens: principiul biodinamizării.

  • în lucrările sale, privind biodinamica și aplicabilitatea sa asupra viticulturii, Rudolph Steiner a expus nouă preparate, obținute din gunoi de grajd, cuarț și șapte plante medicinale.
  • trei dintre acestea sunt utilizate de viticultor ca spray-uri, iar restul se apică viței de vie sub formă de compost solid.
  • preparatele de tip spray sunt amestecate cu apă și supuse într-o etapă secundară unui așa-numit proces de turbionare, în cadrul căruia lichidul este agitat bidirecțional, timp de o oră, înainte de a fi utilizat pe plantă.
  • odată aplicată pe vița de vie, soluția obținută prin biodinamizare are rolul de a stimula procesul de fotosinteză al plantei de la nivelul frunzei, prin concentrarea luminii soarelui asupra acesteia.

Ce este un vin biodinamic?

Biodinamica în viticultură se identifică, în general, cu maniera în care decurg etapele ce preced obținerea vinului: plantarea, tăiere, recoltarea.

Aceste etape esențiale pentru obținerea unui vin biodinamic trebuie să respecte calendarul biodinamic special, propus de o figură marcantă a acestei filosofii: Maria Thun.

Fiecare zi a calendarului biodinamic este asociata unuia dintre cele 4 elemente vitale: Pământul, Focul, Aerul și Apa.

Acestora le corespund 4 categorii de timp din calendarul biodinamic:

  • Zilele rădăcinilor – interval de timp ideal pentru curățarea viei și secționarea tuturor ramurilor uscate.
  • Zilele frunzelor – interval de timp ideal pentru udarea viței de vie. Nu se recomandă, însă, recoltarea strugurilor în zilele frunzelor, deoarece acestea sunt corelate cu elementul Apă. În caz contrar, strugurii vor fi stricat cu un nivel de lichiditate în boabă foarte ridicat.
  • Zilele florilor – interval de timp în cadrul căruia nu se recomandă intervenții asupra podgoriei.
  • Zilele fructelor – intervalul de timp ideal pentru culegerea strugurilor.

De asemenea, pentru obținerea unui vin biodinamic, nu se utilizează substanțe chimice sau adititivi precum drojdia.

Așa cum spuneam și puțin mai devreme, cei care practică principiul biodinamicii în viticultură utilizează compost pe bază de preparate speciale, amestecate cu ingrediente naturale, pe baza ideilor expuse de Rudolph Steiner.

Ce particularități are un vin biodinamic?

Trebuie să știi că recunoști un astfel de produs pe baza certificării sale. Statutul de “vin biodinamic” este acordat de două mari organizații: Demeter International și Biodyvin.

Demeter International este un ONG ce a luat ființă în 1985 și are ca principal scop promovarea principiilor agriculturii sustenabile, raportate la fundamentele biodinamicii.

Biodyvin este o organizație fondată în 1995, ce reunește aproximativ 130 de entități ce practică agricultura pe baza biodinamicii, printre care se regăsesc și foarte multe podgorii. 

Acestea pot acorda o astfel de acreditare specifică, doar atunci când produsul în cauză este obținut pe baza regulilor și principiilor mai sus menționate.

Prin ce se deosebește vinul biodinamic de un vin organic?

Chiar dacă ambele soiuri de vin se obțin prin evitarea substanțelor chimice în procesul de realizare, vinurile biodinamice pot avea un profil al gustului mult mai intens, comparativ cu cele organice, pe baza principiilor expuse de Rudolph Steiner.

De asemenea, materiile prime utilizate pentru realizarea acestor soiuri de vin – strugurii și vița de vie din care aceștia provin – sunt abordate diferit de la un caz la altul.

În privința vinului organic, se pune accentul doar pe struguri, în timp ce procesul de obținere a vinului biodinamic abordează mult mai holistic întreaga existență a viței de vie: alte plante din jurul acesteia, insectele, calendarul biodinamic samd

Așadar, maniera în care este obținut vinul biodinamic determină un gust aparte al sortimentului, comparativ cu vinul organic. Dar poate că principalele nuanțe dintre cele două tipuri de vin se pot sesiza cu mai multă simplitate, în timpul unei degustări.

Dacă te-au încântat informațiile interesante pe care le-am împărtășit astăzi, te invităm să revii cu încredere pe site, ori de câte ori îți dorești să cunoști lucruri noi, despre vinicultură sau produsele din oferta noastră, pentru a comanda vinuri de la noi în baza unei informări corecte! Pe curând!

Categorii
Blog Rom

Cele mai populare tehnici de degustare al vinului

Se spune că pentru a degusta licoarea lui Bachus trebuie să ai mintea deschisă și papilele gustative bine antrenate. Un adevărat răsfăț pentru simțuri, vinul prezintă un interes extraordinar și se află în topul preferințelor atunci când vorbim de băuturi alcoolice. Însă, ca să poți să alegi un produs de înaltă calitate și să te bucuri de o adevărată desfătare de arome, este esențial să cunoști câteva tehnici de degustare a vinului. Aceasta activitate a devenit o adevărată artă, iar somelieri din lumea întreagă se întrec în a examina minunata băutură într-un mod cât mai minuțios. Deși este nevoie de mult exercițiu, chiar și un amator poate învăța câteva lucruri pentru a beneficia la maxim de potențialul unui vin. Iată ce trebuie să știi despre degustarea vinului.

Pregătirea vinului pentru degustare

Ca să poți simți din plin aromele a diferite tipuri de vinuri este necesar să te pregătești așa cum se cuvine pentru o degustare. Forma paharelor sau temperatura de servire a băuturii sunt elemente cheie în tot acest proces, așa că înainte de a experimenta diverse tehnici de degustare a vinului, ia în calcul câteva aspecte.

Temperatura optimă pentru servirea vinului

Acest factor este extrem de important pentru degustarea licorii. Dacă vinul este foarte rece, el își va ascunde proprietățile, însă și defectele. În schimb, o băutură prea caldă va emana mai mulți compuși volatili și aromele sale vor părea mai puternice decât sunt de fapt.

Temperatura de servire pentru vinurile albe:

  • 4-8°C sau 8-10°C – pentru vinurile albe dulci;
  • 8-10°C  – pentru vinurile albe seci și tinere;
  • 10-12°C – pentru vinurile albe demidulci;
  • 10-12°C – pentru vinurile albe dulci și aromatice;
  • 9-11°C – pentru vinurile albe seci complexe și aromatice;
  • 10-12°C – pentru vinurile albe seci și cu o vechime de peste 2-3 ani;

Temperatura de servire pentru vinurile roșii

  • 12-14°C – vinuri roșii tinere;
  • 14-16°C – vinuri roșii simple;
  • 16-18°C – vinuri roșii mature, cu o vechime de 2-3 ani;
  • 18-20°C – vinuri roșii mature, cu o vechime mai mare de 3 ani;

Temperatura de servire pentru vinurile spumante și rose

  • 8-10°C – vinuri rose;
  • 6-10°C – vinuri spumante.

Paharele potrivite pentru degustarea vinului

Vinul pe care îl savurezi dintr-un pahar adecvat poate face diferența pentru experiența de degustare. Fiecare sortiment are nevoie de un recipient care să-l pună în valoare. Prin urmare, pentru vinurile albe sau rose se folosesc pahare înguste, tip lalea, iar pentru cele roșii pahare cu cupă mare, gură largă și picior înalt. Vinurile spumante se servesc întotdeauna din pahare cilindrice și cu cupă îngustă, care nu-i permit dioxidului de carbon să se risipească cu ușurință.

Tehnici de degustare a vinului

Degustarea vinului presupune o deschidere a simțurilor și o maturitate senzorială și, de ce nu, spirituală. Pentru identificarea calităților și aromei unei băuturi, cele mai populare tehnici de degustare a vinului vizează aspectul, mirosul și gustul. Istoria vinului este una îndelungată, însă chiar și așa nu este deloc simplu să înțelegi buchetul și aromele licorii lui Bachus. Vezi mai departe câțiva pași și tehnici de degustare a vinului.

Examinarea vizuală

Procesul de degustare a vinului începe cu cantitatea de băutură turnată în pahar. Atenție, cupa nu se umple niciodată! Se umple doar o treime de pahar cu vin, apoi se înclină ușor pentru a se putea observa spectrul de culori al băuturii.

Paharul se îndreaptă spre o sursă de lumină sau spre un fundal alb și se ține puțin înclinat. În acest fel, vor fi observate culoarea, transparența, fluiditatea și meniscul, respectiv contactul pe care vinul îl are cu paharul. Mai departe, se rotește paharul cu vin, ținut întotdeauna de picior ca să nu se influențeze temperatura băuturii, pentru a vedea dacă rămân urme de vin, semn că are un conținut ridicat de glicerină sau alcool.

Examinarea olfactivă

Aprecierea mirosului face parte dintre tehnicile de degustare a vinului și este importantă pentru a putea identifica diferitele arome. La o temperatură potrivită, vinul se va agita ușor în pahar, pentru ca la suprafața sa să fie eliberate elementele volatile. Examinarea olfactivă se face și fără agitarea băuturii, prin inspirarea intensă din pahar, imediat după analiza vizuală a băuturii.

Examinarea gustului

Una dintre cele mai savuroase tehnici de degustare a vinului, evaluarea gustativă este cea care oferă detalii despre dulceață, aciditate, textură și nivelul taninurilor. Indiferent de soiul degustat, se preia vinul în gură, într-o sorbitură generoasă, și se ține pentru cel puțin 4-5 secunde, dar nu mai mult de 10-12 secunde. În cazul vinurilor, vorbim de patru gusturi de bază – acru, dulce, sărat și amar. După ce se simte fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea vinului, băutura se înghite sau se elimină din gură. Senzațiile gusto-olfactive se vor mai menține o perioadă, așa că vinurile vor fi împărțite în vinuri scurte (durată de 4 secunde), vinuri de lungime medie (durată de 5-8 secunde) și vinuri lungi (durată de peste 9 secunde).

După practicarea acestor tehnici de degustare a vinului, etapa finală este cea a concluziilor. Mai exact, se analizează cu mare atenție toate informațiile percepute prin văz, miros și gust și se ia o decizie asupra calității vinului. Întregul proces este unul subtil, presupune o stare de așteptare și un suspans plăcut pentru identificarea unui vin bun, care impresionează cu adevărat.

Categorii
Blog Rom Uncategorized RO

Arii protejate din Republica Moldova: Ghid complet

 

Prin valoarea naturală și gradul redus al intervenției umane, ariile protejate devin cele mai bune modele pentru sistemele ecologice naturale. Exploatarea incorectă a mediului a făcut ca multe dintre componentele naturii să-și piardă aspectul, calitățile și structura de altădată; de aceea, a fost necesară implementarea conceptului de dezvoltare durabilă. Republica Moldova se bucură de o mare diversitate a peisajelor și aspectului geomorfologic, iar pentru a-și păstra bogățiile naturale a delimitat diverse teritorii care au statut special de protecție. Află mai multe despre aceste arii protejate din Republica Moldova și principalele lor caracteristici.

Ce înseamnă arii protejate

De regulă, patrimoniul natural al oricărui stat se află sub o anumită formă de protecție. În acest fel, acțiunile asupra mediului sunt atent reglementate sau limitate pentru a nu se pune presiune pe resursele naturale. Ariile protejate sunt zone terestre, dar și marine, special destinate pentru a proteja și menține diversitatea biologică, a resurselor naturale și pe cele culturale asociate acestei zone. Restricțiile care vizează ariile protejate din Republica Moldova au rolul de a acționa ca o barieră în calea tuturor activităților umane ce pot avea un puternic impact negativ.

Arii protejate din Republica Moldova

Dacă luăm în considerare ariile protejate din Republica Moldova vom observa că unele sunt de interes național, însă altele sunt de interes internațional. Astfel, vorbim de peste 300 de arii protejate: rezervații științifice, parcuri naționale, rezervații naturale, rezervații peisagistice, monumente ale naturii, rezervații de resurse, grădini dendrologice sau zoologice, arii cu management multifuncțional, monumente de arhitectură peisagistică și zone umede de importanță internațională. În ceea ce privește regiunile de fabricare a produselor vitivinicole cu Indicație Geografică Protejată, menționăm cele patru arii protejate din Republica Moldova:

Codru

Cu particularități specifice de mediu care facilitează obținerea vinurilor cu tipicitate pregnantă, respectiv vinuri albe de calitate înaltă și vinuri spumante excepționale, regiunea Codru este delimitată pentru producerea vinului cu IGP. Amplasată în centrul țării, Codru este una dintre ariile protejate din Republica Moldova unde se cultivă struguri cu bobul alb pe o suprafață de aproximativ 63% din total. Strugurii cu bobul negru se găsesc doar pe 37% din teren. Dintre soiurile predominante de struguri menționăm Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling de Rhein sau Chardonnay.

Cei care intenționează să viziteze regiunile vitivinicole din Moldova trebuie să știe că în zona Codru sunt produse vinuri albe cu o culoare galben-limonie și complex aromatic bine pronunțat, dar și vinuri spumante fine, florale și cu perlare îndelungată. De asemenea, de aici provin vinuri roșii cu note de fructe roșii de pădure și condimente dulci, precum și vinuri licoroase cu buchet bogat și note tranzitorii de fructe uscate, flori sau ciocolată.

Ștefan Vodă

Amplasată în zona de sud-est, regiunea Ștefan Vodă este una dintre ariile protejate din Republica Moldova care s-a distins de-a lungul timpului prin producerea vinurilor roșii elaborate prin combinarea mai multor soiuri. Aria delimitată pentru producerea vinului cu IGP cuprinde patru raioane administrativ-teritoriale, respectiv Ștefan Vodă, Cimișlia, Basarabeanca și Căușeni, dar și areale naturale precum Câmpia Moldovei de Sus, Lunca Râului Botna ori Terasele Nistrului.

Din vremuri vechi, în regiunea Ștefan Vodă au fost obținute vinurile roșii, de soi și de cupaj, care au adus faimă întregii țări și-au construit istoria vinului Moldovei. Soiurile de struguri predominante sunt Merlot, Rară neagră, Pinot gris, Malbec, Chardonnay și Cabernet Sauvignon. Vinurile roșii din regiunea Ștefan Vodă au o culoare de la roșu-rodie până la vișiniu, iar în buchet predomină nuanțele de fructe roșii și pomușoare. Vinurile albe se evidențiază prin culoarea alb-verzuie sau galben-aurie și gustul fructuos, în timp ce sortimentele rosé se disting prin gustul fructat, puțin acidulat și gama largă de nuanțe.

Valul lui Traian

Multe vinuri deosebite se produc în ariile protejate din Republica Moldova, iar unele dintre ele provin și din regiunea Valul lui Traian. Amplasată în sud, această zonă include trei subregiuni cu particularități specifice: Terasele Prutului, Codrii Tigheciului și Câmpia Bugeacului. Licorile obținute aici, care pot pretinde mențiunea IGP Valul lui Traian, sunt vinurile roșii, rosé, albe seci, spumante, licoroase, vinuri din struguri supracopți și stafidiți. Aproape 60% din suprafață este cultivată cu struguri cu bob negru, iar restul cu struguri albi. Soiurile cel mai des întâlnite sunt Chardonnay, Merlot, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon.

Vinurile roșii din regiunea Valul lui Traian au o culoare mai intensă decât în celelalte arii protejate din Republica Moldova și un gust bine structurat. Băuturile albe sunt fine și cu note de fructe proaspete, cele rosé au gust moale, fructuos și răcoros, iar vinurile spumante se disting prin efervescența caracteristică și spumarea abundentă.

Divin

Există o mulțime de vinării în Moldova care produc băuturi alcoolice de excepție. Unele dintre ele se găsesc și în regiunea Divin, areal delimitat geografic pentru producerea rachiului de vin cu Indicație Geografică Protejată. Divin se întinde pe toată suprafața Republicii Moldova, încadrându-se în zona continentală amplasată la nord între podișurile carpatine, prin includerea zonei Codru din centru și la sud, unde sunt stepele Bugeacului.

Rachiul de vin se produce din vinul obținut din soiuri de viță-de-vie europene și autohtone. Licoarea este distilată cu ajutorul instalațiilor tradiționale de distilare și învechită pentru cel puțin trei ani în butoaie din lemn de stejar. Există și băuturi cu termen minim de învechire de 20 de ani. Rachiul de vin produs în ariile protejate din Republica Moldova, cu IGP Divin, are un aspect lucios, un buchet impresionant compus din nuanțe de flori și fructe și o culoare care variază de la auriu deschis până la chihlimbar.

Aceste regiuni vitivinicole sunt protejate atât în Republica Moldova, cât și la nivelul Uniunii Europene. Ele scot în evidență caracteristicile de care se bucură vinul Moldovei și ne arată de ce țara este atât de renumită pentru licorile pe care le produce și de care se bucură o lume întreagă.

Categorii
Toate Știrile

Oficiul Național al Viei și Vinului anunță lansarea proiectului PartnersInWine, în cadrul programului EU4BUSINESS: CONNECTING COMPANIES

Despre autoritatea de management:

EU4Business, o inițiativă a EUROCHAMBRES, sprijină regiunea Parteneriatului estic pentru a-și realiza întregul potențial și a stimula creșterea economică. În cadrul său, acțiunile EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC) urmăresc consolidarea relațiilor dintre Uniunea Europeană, statele sale membre și cei șase vecini estici (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina).