Categorie: Blog Rom

Biodinamica propune o perspectivă holistică asupra agriculturii, având ca principal fundament interconectivitatea dintre toate elementele universului, celeste și pământene, materiale și energetice – omul, pământul, roadele, stelele, energiile și vibrațiile acestora.  

Conceputul de biodinamică a fost dezvoltat în urmă cu mai bine de un secol, de filosoful austriac Rudolph Steiner, în jurul unui spațiu primordial pentru o viață ideală, bazată pe autoconsum, biodiversitate, durabilitate, reciclare și sustenabilitate: ferma.

Ideile filosofice ale lui Steiner, privind biodinamica au declanșat cea mai veche mișcare agricolă împotriva utilizării chimicalelor, ce își are originile cu două decenii mai devreme decât agricultura organică. Idei ce se aplică astăzi cu simplitate și în cazul viticulturii.

Ce presupune biodinamica în viticultură?

Pentru ca o podgorie să poată fi considerată biodinamică, viticultorul trebuie să respecte principiile filosofice și criteriile ecologice expuse de Steiner, începând cu anul 1924.

Iată un singur exemplu, în acest sens: principiul biodinamizării.

• în lucrările sale, privind biodinamica și aplicabilitatea sa asupra viticulturii, Rudolph Steiner a expus nouă preparate, obținute din gunoi de grajd, cuarț și șapte plante medicinale.

• trei dintre acestea sunt utilizate de viticultor ca spray-uri, iar restul se apică viței de vie sub formă de compost solid.

• preparatele de tip spray sunt amestecate cu apă și supuse într-o etapă secundară unui așa-numit proces de turbionare, în cadrul căruia lichidul este agitat bidirecțional, timp de o oră, înainte de a fi utilizat pe plantă.

• odată aplicată pe vița de vie, soluția obținută prin biodinamizare are rolul de a stimula procesul de fotosinteză al plantei de la nivelul frunzei, prin concentrarea luminii soarelui asupra acesteia.

Ce este un vin biodinamic?

Biodinamica în viticultură se identifică, în general, cu maniera în care decurg etapele ce preced obținerea vinului: plantarea, tăiere, recoltarea.

Aceste etape esențiale pentru obținerea unui vin biodinamic trebuie să respecte calendarul biodinamic special, propus de o figură marcantă a acestei filosofii: Maria Thun.

Fiecare zi a calendarului biodinamic este asociata unuia dintre cele 4 elemente vitale: Pământul, Focul, Aerul și Apa.

Acestora le corespund 4 categorii de timp din calendarul biodinamic:

• Zilele rădăcinilor – interval de timp ideal pentru curățarea viei și secționarea tuturor ramurilor uscate.

• Zilele frunzelor – interval de timp ideal pentru udarea viței de vie. Nu se recomandă, însă, recoltarea strugurilor în zilele frunzelor, deoarece acestea sunt corelate cu elementul Apă. În caz contrar, strugurii vor fi stricat cu un nivel de lichiditate în boabă foarte ridicat.

• Zilele florilor – interval de timp în cadrul căruia nu se recomandă intervenții asupra podgoriei.

• Zilele fructelor – intervalul de timp ideal pentru culegerea strugurilor.

De asemenea, pentru obținerea unui vin biodinamic, nu se utilizează substanțe chimice sau adititivi precum drojdia.

Așa cum spuneam și puțin mai devreme, cei care practică principiul biodinamicii în viticultură utilizează compost pe bază de preparate speciale, amestecate cu ingrediente naturale, pe baza ideilor expuse de Rudolph Steiner.

Ce particularități are un vin biodinamic?

Trebuie să știi că recunoști un astfel de produs pe baza certificării sale. Statutul de “vin biodinamic” este acordat de două mari organizații: Demeter International și Biodyvin.

Demeter International este un ONG ce a luat ființă în 1985 și are ca principal scop promovarea principiilor agriculturii sustenabile, raportate la fundamentele biodinamicii.

Biodyvin este o organizație fondată în 1995, ce reunește aproximativ 130 de entități ce practică agricultura pe baza biodinamicii, printre care se regăsesc și foarte multe podgorii. 

Acestea pot acorda o astfel de acreditare specifică, doar atunci când produsul în cauză este obținut pe baza regulilor și principiilor mai sus menționate.

Prin ce se deosebește vinul biodinamic de un vin organic?

Chiar dacă ambele soiuri de vin se obțin prin evitarea substanțelor chimice în procesul de realizare, vinurile biodinamice pot avea un profil al gustului mult mai intens, comparativ cu cele organice, pe baza principiilor expuse de Rudolph Steiner.

De asemenea, materiile prime utilizate pentru realizarea acestor soiuri de vin – strugurii și vița de vie din care aceștia provin – sunt abordate diferit de la un caz la altul.

În privința vinului organic, se pune accentul doar pe struguri, în timp ce procesul de obținere a vinului biodinamic abordează mult mai holistic întreaga existență a viței de vie: alte plante din jurul acesteia, insectele, calendarul biodinamic samd

Așadar, maniera în care este obținut vinul biodinamic determină un gust aparte al sortimentului, comparativ cu vinul organic. Dar poate că principalele nuanțe dintre cele două tipuri de vin se pot sesiza cu mai multă simplitate, în timpul unei degustări.

Dacă te-au încântat informațiile interesante pe care le-am împărtășit astăzi, te invităm să revii cu încredere pe site, ori de câte ori îți dorești să cunoști lucruri noi, despre vinicultură sau produsele din oferta noastră, pentru a comanda vinuri de la noi în baza unei informări corecte! Pe curând!

Se spune că pentru a degusta licoarea lui Bachus trebuie să ai mintea deschisă și papilele gustative bine antrenate. Un adevărat răsfăț pentru simțuri, vinul prezintă un interes extraordinar și se află în topul preferințelor atunci când vorbim de băuturi alcoolice. Însă, ca să poți să alegi un produs de înaltă calitate și să te bucuri de o adevărată desfătare de arome, este esențial să cunoști câteva tehnici de degustare a vinului. Aceasta activitate a devenit o adevărată artă, iar somelieri din lumea întreagă se întrec în a examina minunata băutură într-un mod cât mai minuțios. Deși este nevoie de mult exercițiu, chiar și un amator poate învăța câteva lucruri pentru a beneficia la maxim de potențialul unui vin. Iată ce trebuie să știi despre degustarea vinului.

Pregătirea vinului pentru degustare

Ca să poți simți din plin aromele a diferite tipuri de vinuri este necesar să te pregătești așa cum se cuvine pentru o degustare. Forma paharelor sau temperatura de servire a băuturii sunt elemente cheie în tot acest proces, așa că înainte de a experimenta diverse tehnici de degustare a vinului, ia în calcul câteva aspecte.

Temperatura optimă pentru servirea vinului

Acest factor este extrem de important pentru degustarea licorii. Dacă vinul este foarte rece, el își va ascunde proprietățile, însă și defectele. În schimb, o băutură prea caldă va emana mai mulți compuși volatili și aromele sale vor părea mai puternice decât sunt de fapt.

Temperatura de servire pentru vinurile albe:

• 4-8°C sau 8-10°C – pentru vinurile albe dulci;
• 8-10°C  – pentru vinurile albe seci și tinere;
• 10-12°C – pentru vinurile albe demidulci;
• 10-12°C – pentru vinurile albe dulci și aromatice;
• 9-11°C – pentru vinurile albe seci complexe și aromatice;
• 10-12°C – pentru vinurile albe seci și cu o vechime de peste 2-3 ani;

Temperatura de servire pentru vinurile roșii

• 12-14°C – vinuri roșii tinere;
• 14-16°C – vinuri roșii simple;
• 16-18°C – vinuri roșii mature, cu o vechime de 2-3 ani;
• 18-20°C – vinuri roșii mature, cu o vechime mai mare de 3 ani;

Temperatura de servire pentru vinurile spumante și rose

• 8-10°C – vinuri rose;
• 6-10°C – vinuri spumante.

Paharele potrivite pentru degustarea vinului

Vinul pe care îl savurezi dintr-un pahar adecvat poate face diferența pentru experiența de degustare. Fiecare sortiment are nevoie de un recipient care să-l pună în valoare. Prin urmare, pentru vinurile albe sau rose se folosesc pahare înguste, tip lalea, iar pentru cele roșii pahare cu cupă mare, gură largă și picior înalt. Vinurile spumante se servesc întotdeauna din pahare cilindrice și cu cupă îngustă, care nu-i permit dioxidului de carbon să se risipească cu ușurință.

Tehnici de degustare a vinului

Degustarea vinului presupune o deschidere a simțurilor și o maturitate senzorială și, de ce nu, spirituală. Pentru identificarea calităților și aromei unei băuturi, cele mai populare tehnici de degustare a vinului vizează aspectul, mirosul și gustul. Istoria vinului este una îndelungată, însă chiar și așa nu este deloc simplu să înțelegi buchetul și aromele licorii lui Bachus. Vezi mai departe câțiva pași și tehnici de degustare a vinului.

Examinarea vizuală

Procesul de degustare a vinului începe cu cantitatea de băutură turnată în pahar. Atenție, cupa nu se umple niciodată! Se umple doar o treime de pahar cu vin, apoi se înclină ușor pentru a se putea observa spectrul de culori al băuturii.

Paharul se îndreaptă spre o sursă de lumină sau spre un fundal alb și se ține puțin înclinat. În acest fel, vor fi observate culoarea, transparența, fluiditatea și meniscul, respectiv contactul pe care vinul îl are cu paharul. Mai departe, se rotește paharul cu vin, ținut întotdeauna de picior ca să nu se influențeze temperatura băuturii, pentru a vedea dacă rămân urme de vin, semn că are un conținut ridicat de glicerină sau alcool.

Examinarea olfactivă

Aprecierea mirosului face parte dintre tehnicile de degustare a vinului și este importantă pentru a putea identifica diferitele arome. La o temperatură potrivită, vinul se va agita ușor în pahar, pentru ca la suprafața sa să fie eliberate elementele volatile. Examinarea olfactivă se face și fără agitarea băuturii, prin inspirarea intensă din pahar, imediat după analiza vizuală a băuturii.

Examinarea gustului

Una dintre cele mai savuroase tehnici de degustare a vinului, evaluarea gustativă este cea care oferă detalii despre dulceață, aciditate, textură și nivelul taninurilor. Indiferent de soiul degustat, se preia vinul în gură, într-o sorbitură generoasă, și se ține pentru cel puțin 4-5 secunde, dar nu mai mult de 10-12 secunde. În cazul vinurilor, vorbim de patru gusturi de bază – acru, dulce, sărat și amar. După ce se simte fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea vinului, băutura se înghite sau se elimină din gură. Senzațiile gusto-olfactive se vor mai menține o perioadă, așa că vinurile vor fi împărțite în vinuri scurte (durată de 4 secunde), vinuri de lungime medie (durată de 5-8 secunde) și vinuri lungi (durată de peste 9 secunde).

După practicarea acestor tehnici de degustare a vinului, etapa finală este cea a concluziilor. Mai exact, se analizează cu mare atenție toate informațiile percepute prin văz, miros și gust și se ia o decizie asupra calității vinului. Întregul proces este unul subtil, presupune o stare de așteptare și un suspans plăcut pentru identificarea unui vin bun, care impresionează cu adevărat.

În ultimii ani, turismul viticol este menționat des atât în lumea afacerilor, cât și printre persoanele care caută destinații de weekend sau de vacanță. Pe măsură ce oamenii descoperă locuri noi, fie prin intermediul călătoriilor, fie prin intermediul internetului sau al altor forme de media, vor să experimenteze și să găsească noi valențe culturale sau de divertisment în domeniile care le plac. Dorința de a cunoaște vinul și universul material și imaterial din jurul acestuia a impulsionat și vinăriile să se promoveze și să se organizeze cât mai bine pentru a oferi o experiență plăcută turistului. Vinăriile din Moldova nu fac excepție, mai ales că potențialul lor turistic este uriaș, datorită calității băuturilor și patrimoniului cultural asociat.

Ce este turismul viticol sau viniviticol?

Tendința turistului modern este de a ieși din spațiile urbane convenționale, dominate de marile nume comerciale, și de a căuta autenticitatea, natura și ineditul. Vizitarea unei crame și degustarea de vinuri reprezintă o activitate care implică simțurile și mintea; contextul se potrivește dorinței de experimentare și descoperire a unor lucruri cu valoare profundă, care nu sunt destinate consumului superficial. Turismul viticol, cunoscut și ca enoturism, propune vizitarea unor domenii viticole și refacerea legăturii culturale dintre consumator și produsul final, prin intermediul contactului cu strugurii, vinul și spațiile în care acestea se produc. 

Vizitarea domeniilor viticole, cu tot ceea ce presupune producerea de struguri și de vin, mai poartă numele de turism viniviticol. Mulți preferă această denumire pentru că exprimă ambele domenii majore ale activității, viticultura și realizarea vinului. În plus, trimite la originea franceză a termenului, care implică și legătura cu istoria și oamenii locului. La nivel global, turismul viniviticol este o industrie profitabilă, deși a apărut abia cu câteva decenii în urmă, și se află în plină ascensiune. Doar în Italia ajung anual 5 milioane de turiști, care generează încasări de 2.5 milioane de dolari la economia locală.

Turismul viniviticol în Moldova

Dezvoltarea turismului viniviticol

Turismul viticol aduce clienții aproape de producător, iar acest lucru oferă satisfacții ambelor părți. Clienții învață mai multe despre vin și originea sa, iar cei care îl fabrică au ocazia de a obține un profit suplimentar și de a-și creea un brand valoros și durabil. Și producătorii de vin din Moldova au realizat importanța turismului viniviticol, de aceea s-au implicat în organizarea unor experiențe cât mai instructive și plăcute. Acestea implică podgorii deschise turiștilor, crame de vizitat, muzee, ateliere și alte locuri care oferă ocazia doritorilor de a degusta vinurile preferate și de cunoaște cultura și stilul de viață local. 

În ultimii ani, turismul viniviticol în Republica Moldova a înregistrat o evoluție masivă, iar numărul de turiști străini a tot crescut. Acest fenomen a fost recunoscut și internațional, astfel că în 2018 Republica Moldova a primit onoarea de a găzdui a treia ediție a Conferinței Mondiale a Turismului Viniviticol.

Rolul potențialului viticol în dezvoltarea turismului

Investițiile în vinării și inițiativa statului de a pune Moldova pe harta turismului viticol european au dus la crearea unor itinerarii care permit vizitarea multor domenii și crame. Potențialul turistic al Republicii Moldova derivă și din specificul agricol. 112 mii de hectare sunt cultivate cu viță-de-vie din 50 de soiuri. Există 3 regiuni viticole principale: Ștefan-Vodă, în centru, Codru, în sud-est, și Valul lui Traian, în sud-vest. Soiurile albe domină cu o producție dublă față de cele roșii. Se păstrează și soiuri autohtone, ca Feteasca Neagră, Feteasca Regală, Feteasca Albă, Rara Neagră și Plăvai. Vinurile din Moldova aduc 3,2% din produsul intern brut și reprezintă 7,5% din totalul exporturilor.

De ce să mergi în vacanță în Republica Moldova

Republica Moldova a reprezentat mult timp o necunoscută pentru turiștii străini, dar acest lucru se schimbă pe măsură ce oamenii care au fost aici își împărtășesc impresiile persoanelor cunoscute. Moldova merită vizitată pentru vinurile, cramele și podgoriile superbe, dar și pentru celelalte atracții turistice. Chișinăul este un oraș care are ce oferi, atât celor care caută istorie și cultură locală, cât și celor cărora le place să se distreze. Aici se organizează și festivaluri cu teme diverse, ca Mai Dulce, Summerfest, Ia Mania și Ziua Națională a Vinului. Moldovenii sunt oameni plini de viață, ospitalieri, deschiși, care povestesc oricui cu plăcere despre obiceiurile și atracțiile locale. 

În plus, gastronomia moldovenească este o adevărată colecție de bunătățuri, care completează perfect turismul viticol. Nu ai cum să rămâi indiferent după ce mănânci o porție de borș, pârjoale, plăcinte, sarmale și alte preparate pe care moldovenii le-au dus la un nivel incredibil. Pasionații de natură descoperă peisaje superbe în Moldova, așa cum sunt cele din zona Prutului de jos, unde rezervația locală amintește de Delta Dunării. Cetatea Soroca, Conacul lui Manuc Bei, Orheiul vechi și mănăstirile încântă pasionații de istorie și de locuri inedite. 

Drumul vinului și cramele de vizitat în Moldova

Drumul vinului, recunoscut european

Turismul viticol în Republica Moldova cunoaște o perioadă prielnică și datorită organizării Drumului Vinului, o rețea de itinerarii care adună toate zonele și obiectivele de interes viniviticol. Acesta fost inclus în Iter Vitis – Les Chemins de la vigne, rută culturală certificată de Consiliul European care reunește peisajele și patrimoniul viniviticol din 18 țări. Alăturarea Drumului Vinului din Moldova la itinerarii viticole din regiuni celebre, ca Toscana sau Bourgogne, este și o recunoaștere a progreselor pe care vinăriile din Moldova le-au făcut în materie de producție viticolă și organizare turistică. Drumul Vinului se dovedește un succes inclusiv pentru imaginea țării și arată de ce este turismul viniviticol în Moldova atât de important. 

Crame pe care trebuie să le vizitezi

Moldova are peste 140 de vinării, iar în cramele multora vei găsi vinuri de calitate și oameni pasionați. Totuși, sunt anumite crame și vinării care te vor lăsa cu gura căscată, datorită aspectului, colecțiilor de vinuri și poveștilor din spatele lor. Iată câteva dintre cele mai cunoscute crame moldovenești, care încântă turiștii:

• Castel Mimi. Castelul Mimi a fost construit în 1893. Este una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Moldova, iar specialiștii de nivel internațional au inclus-o în top 15 capodopere arhitecturale din lumea vinului. 
• Crama Mircești. A fost construită în 2011, dar arhitectura sa amintește de conacele boierești. Crama are propria pensiune și oferă spre degustare soiuri internaționale și autohtone.
• Chateau Purcari. Această cramă are un rol important în istoria vinului moldovenesc, pentru că a oferit primul vin local premiat internațional, în 1878. Purcari este o adevărată oază de frumusețe și liniște, care oferă o experiență unică de turism viticol.
• Crama Cricova. Adevărat oraș subteran, Cricova însumează 180 km de galerii, iar accesul se face aici și cu trenulețe. Se pot degusta multe tipuri de vinuri, inclusiv spumante premiate, în săli amenajate subteran. În cramă există chiar și un mic cinema, spre încântarea turiștilor. 

Turismul viticol în Republica Moldova oferă satisfacții atât turiștilor pasionați de oenologie, cât și amatorilor de experiențe inedite, istorie sau gastronomie locală. Promovarea vinăriilor din Moldova este un succes atât pe plan intern, cât și internațional. Calitatea vinului, poveștile locului și patrimoniul viniviticol transformă cramele locale în obiective turistice de cel mai înalt nivel. De la uriașele săli subterane ale Cricovei la elegantul castel Mimi și de la pitorescul Chateau Purcari la relaxanta Cramă Mircești, vinăriile Moldovei oferă o experiență turistică bogată și diversă.

Cunoașterea vinului implică o mulțime de informații, de la tipuri de struguri la regiuni geografice și până la profiluri aromatice. În timp ce unii consumatori de vinuri sunt familiarizați cu nuanțele acestui subiect, alții sunt puțin copleșiți atunci când se așează la masă și urmează alegerea vinului. 
Chiar dacă nu există nicio limită referitor la cantitatea de informații pe care le poți acumula, câteva idei de bază te vor ajuta să îți dezvolți experiența atunci când trebuie să comanzi sau să cumperi o sticlă de vin.

Cum se clasifică vinurile

Pe cât de vastă este lumea vinului, poate vei răsufla ușurat atunci când vei afla că majoritatea vinurilor pot fi clasificate în cinci categorii principale: roșu, alb, rose, vin spumant și vin fortificat. Cu toate acestea, criteriile sunt mult mai ample, astfel încât îți recomandăm să citești în continuare pentru a afla despre ce este vorba .

După culoare

Trăsătura distinctivă a vinului este culoarea, care exprimă tipul de struguri care au fost utilizați în procesul de fabricare. Este o practică curentă includerea culorii ca metodă de clasificare. 

• Roșu. Multe vinuri sunt considerate roșii, dar nu toate sunt la fel. Culorile pot varia de la roșu aprins, roșu deschis, roșu închis, etc. Printre cele mai populare vinuri roșii se numără Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și Merlot. 
• Alb. Acest  vin este făcut din struguri albi, dar principala diferență este că fermentarea se face fără tescovină, care influențează foarte mult culoarea vinului. Vinurile albe pot fi la rândul lor clasificate în patru nuanțe, astfel: alb limpede, alb gălbui, alb auriu și alb apos. Diferențierile fiecărui tip de vin alb sunt date de lemnul folosit la butoaiele în care sunt lăsate să se maturizeze. 
• Rose. Această culoare deosebită se obține deoarece producătorii includ și struguri negri în procesul de fermentare. 

După conținutul de zahăr rezidual

Fiecare soi de vin produce diferite niveluri de zahăr în timpul și după procesul de fermentație. Din acest motiv, vinurile pot fi clasificate în trei tipuri de bază:

• Vin dulce: are un nivel ridicat de zahăr rezidual, având un gust dulce plăcut, fiind de obicei preferatul doamnelor. 
• Vin  demisec: acest vin are un conținut de zahăr mai mic decât vinurile dulci, însă nu ajunge la gustul mai aspru al vinurilor seci
• Vin sec: este vinul care are cel mai mic conținut de zahăr, dar care uimește prin cea mai puternică aromă dintre toate cele trei tipuri de vin. 

Prin conținutul de dioxid de carbon

Conform acestui criteriu, vinurile pot fi clasificate în funcție de prezența sau absența dioxidului de carbon., în:

• Vinuri spumante: sunt cele acidulate, care produc bule. Șampania este, probabil, cel mai cunoscut. Vinurile spumante trec printr-un proces complex de fermentare care implică zahărul și drojdia, rezultatul fiind dioxidul de carbon ce va oferi senzația de acidulare, atât de interesantă. 
• Vinurile calme, sunt cele care nu conțin dioxid de carbon și prin urmare nu au bule de aer. 

După conținutul de alcool

Vinurile se pot clasifica și după cantitatea de alcool pe care o conțin, această metodă fiind una dintre cele mai populare în rândul pasionaților de vin. Astfel vinurile pot fi:

• Cu corp plin / corpos: se referă la acele vinuri care au o cantitate mai mare de alcool.
• Cu corp mediu: acestea au un conținut de alcool mai scăzut decât vinurile corpoase, dar mai mare decât cele cu corp ușor.
• Cu corp ușor: au cel mai mic conținut de alcool, neavând un impact prea mare din punct de vedere al gustului. Sunt potrivite pentru începători. 

După soiul de struguri utilizat 

Printre cele mai cunoscute soiuri de struguri se numără: 

• Chardonnay, unul dintre cele mai utilizate pentru producția de vinuri albe;
• Cabernet Sauvignon, cel mai răspândit vii francez și  cel mai folosit în multe dintre cele mai bune vinuri roșii din lume;
• Merlot, utilizat, de asemenea, pentru producția vinului roșu;

În funcție de momentul în care sunt consumate, există:

• Vinuri aperitiv
• Vinuri pentru desert
• Vinuri spumante
• Vinuri pop, în general vinuri fructate

Care sunt cele mai renumite vinuri din lume

Printre cele mai populare vinuri albe se numără: 

• Chardonnay: un vin alb, cu un corp mediu spre plin, cultivat la nivel global. Are arome clare de fructe, printre care măr și pară, combinate cu arome de citrice și vanilie. 
• Riesling:  este vinul emblematic al Germaniei, fiind originar din Valea Rinului. Începe cu o aromă dulce și acidă, dar care se echilibrează rapid, având nuanțe de miere. 
• Pinot Gris: este un vin alb italian, uscat și răcoritor, cu arome de fructe clare. 
• Sauvignon blanc: este un vin alb ușor, cu note citrice și arome de iarbă. Prezintă arome de vanilie, atunci când este îmbătrânit în stejar. 

Printre cele mai  populare vinuri roșii se numără: 

• Cabernet Sauvignon: este un vin bogat și robust, îmbătrânit de obicei în butoaie de stejar. Aromele de fructe negre sunt combinate cu arome de pământ. 
• Pinot Noir: este un vin roșu până la mediu, descris ca neted și fructat. Are arome de fructe roșii, în special cireșe, și nuanțe de condimente și pământ. 
• Merlor: este un vin popular în America, dar și în Franța. Seamănă destul de bine cu Cabernet Sauvignon, dar are arome de fructe mai complexe. Conține nuanțe de taninuri fine, dar și condimente precum vanilia, specifică îmbătrânirii în butoi de stejar. 

Cele mai răspândite soiuri de struguri din Moldova

În  Moldova, sunt evidențiate trei zone geografice, pentru producția de vinuri cu origine controlată: Valul lui Traian, Ștefan Vodă și Codru. 

În regiunea Valul lui Traian sunt mai întâlnite plantațiile de soiuri roșii, cu un procent de 61%, față de cele albe având un procent de 30%.

În regiunea Ștefan Vodă situația se schimbă puțin, vinurile roșii având 58%, iar vinurile albe 42%. 

În zona Codru, raportul se schimbă radical în favoarea soiurilor albe, cu un procent de 63%, față de 37% vinuri roșii. 

Cele mai importante soiuri de struguri din Moldova sunt:

• Struguri albi: Aligote, Chardonnay și Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel,
• Struguri roșii – Moldova, Isabella, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir.

Cum să alegi vinul potrivit în funcție de preparatele de pe masă

• Chardonnay merge cel mai bine cu sosuri cremoase sau preparate de pui, formând împreună o pereche perfectă.
• Rieslingul este excelent pentru asocierea cu bucătăria asiatică picantă sau cu mâncăruri apetisante, cum ar fi carnea de porc.
• Pinot Gris se potrivește cel mai bine cu fructe de mare, în special crustacee.
• Sauvignon Blanc este o ideal pentru scoici sau alte crustacee, dar merge excelent cu pui sau legume la grătar.
• Cabernet Sauvignon își găsește perechea perfectă într-o friptură suculentă sau alt tip de carne roșie.
• Pinot Noir se potrivește cel mai bine cu vânat sau vițel sălbatic.
• Merlot are un gust fabulos atunci când este asociat cu un hamburger sau, mai exotic, cu miel sau rață.
• Vinurile rose merg foarte bine în combinație cu brânză și nuci.
• Prosecco se asociază cu prosciutto și pepene galben

Atunci când iei masa la un restaurant, un somelier sau un specialist în vin te va ajuta să alegi un vin perfect, chiar dacă nu deții prea multe informații despre acest subiect. Pentru o cină acasă, va trebui să verifici foarte bine informațiile de bază de pe etichetă, atunci când mergi la cumpărături. În funcție de meniul pe care îl pregătești și de recomandările din acest articol, vei putea face o alegere înțeleaptă, care să îți ofere o experiență minunată.

Folosit din cele mai vechi timpuri în practica religioasă, dar și în cadrul ceremoniilor festive, vinul este una dintre acele băuturi care merită o atenție deosebită. În plus, să nu uităm că Hippocrate, părintele medicinei, a inclus băutura preferată a zeilor în toate leacurile pe care le-a prescris!

Așadar, nu este de mirare că, în zilele noastre, se sărbătorește în Moldova Ziua Națională a Vinului! Descoperă mai multe detalii despre acest eveniment care are loc anual și pregătește-te de distracție și voie bună!

1. Când se sărbătorește ziua națională a vinului?
2. Istoria Festivalului Vinului
3. Ce se sărbătorește prin intermediul Zilei Naționale a Vinului?
4. Cum se sărbătorește Ziua Vinului în Moldova
   1. Concerte și spectacole de dans 
   2. Demonstrații ale procesului de obținere a vinului
   3. Degustare de vinuri 
   4. Expoziții meșteșugărești
   5. Servirea delicateselor culinare
   6. Ceremonia de premiere 
5. Moldova, patria vinului
6. Sărbătoarea vinului în lume 

Când se sărbătorește Ziua Națională a Vinului?

Devenit deja o tradiție în rândul vinificatorilor și viticultorilor – tradiție păstrată, de altfel, și de fanii acestei băuturi – festivalul vinului moldovenesc are loc și în acest an. Și, dacă te întrebi pe ce dată e ziua vinului în Moldova trebuie să știi că acest eveniment se apropie cu pași repezi, sărbătorindu-se sâmbăta și duminica, mai precis în perioada 2-3 octombrie 2021. 

Festivalul Vinului Moldovenesc se află deja la a XX-a ediție și se va desfășura, de această dată, cu respectarea măsurilor de siguranță. De asemenea, pentru cei care nu se pot prezenta fizic la celebrarea Zilei Vinului au posibilitatea de a fi spectatorii tuturor momentelor artistice prin intermediul rețelelor virtuale. 

Istoria Festivalului Vinului 

Așa cum spuneam, Festivalul Vinului nu este un obicei nou pentru locuitorii Moldovei, acesta având deja o istorie de aproape două decenii. Festivalul Vinului, ulterior recunoscut oficial drept Ziua Națională a Vinului a avut loc pentru prima dată în 2002, la inițiativa președintelui Vladimir Voronin. 

De regulă, evenimentul se celebrează cu fast în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dar și la vinăriile din întreaga țară și nu oricând, ci în primul weekend din octombrie, după recoltarea strugurilor. De ce se au ales autoritățile locale din regiune să închine o sărbătoare băuturii lui Bachus? Ei bine, unul dintre motive ar fi acela că peste 2% din podgoriile de viță de vie se află pe meleagurile moldovenești. Mai precis, Moldova se află în topul celor mai importante 20 de state producătoare de vinuri, ocupând poziția 13 în clasamentul exportatorilor din întreaga lume.

Ce se sărbătorește prin intermediul Zilei Naționale a Vinului?

Scopul principal al organizării Festivalului Vinului este dorința autorităților de a promova cultura milenară a poporului moldovenesc de creare și consum a vinului de calitate. Totodată, organizatorii își propun ca, prin acest demers, să susțină consumul responsabil de vin. 

Foarte important de menționat este și faptul că Ziua Națională a Vinului este considerată un prilej de a-i omagia pe viticultorii și vinificatorii care, sezon de sezon, depun eforturi asidue pentru a crea cele mai aromate sortimente de vin.

Cum se sărbătorește Ziua Vinului în Moldova

De la an la an, Festivalul Vinului din Moldova se bucură de tot mai mult succes, fiind vizitată de oaspeții din țară și de peste hotare, deopotrivă. 

Sărbătoarea le oferă vizitatorilor o experiență senzorială și cognitivă complexă și unică, totodată, pe agenda evenimentului fiind incluse anual o serie de manifestări artistice, printre care concerte de muzică populară, expoziții de pictură, inclusiv demonstrații ale proceselor de obținere a vinului și sesiuni de degustare. 

Concerte și spectacole de dans 

Având în vedere că vorbim despre o ocazie de distracție, de la Festivalului Vinului din Moldova nu puteau lipsi nici concertele sau spectacolele de dans ori de lumini. De asemenea, organizatorii pregătesc și programe speciale, dedicate tradițiilor milenare în vinificație, care vor fi transmise atât prin intermediul televiziunii și radioului, cât și în mediul online.

Demonstrații ale procesului de obținere a vinului

Probabil unul dintre cele mai bune argumente pentru a participa la Festivalul Vinului moldovenesc constă în surpriza pregătită de organizatori pentru curioși și pasionați. Concret, aceștia oferă posibilitatea oaspeților la eveniment de a descoperi etapele producerii vinului, precum și alte detalii interesante legate de istoria vinului. 

Degustare de vinuri 

Vinurile moldovenești sunt importante în peste 70 de state, iar dacă vrei să te convingi de calitatea și de savoarea aparte a acestora trebuie să ajungi la Festivalul Vinului din acest an! Ca și în cazul edițiilor precedente, vei avea oportunitatea să deguști cele mai interesante sortimente de vin obținute de producătorii locali 

Expoziții meșteșugărești

În cadrul evenimentului, vizitatorii sunt așteptați și în zona de creație acolo unde, pe durata celor două zile de festival, artiștii moldoveni foarte apreciați și cunoscuți în țară își vor prezenta viziunile distincte asupra tradițiilor vinificației de pe meleagurile autohtone. În plus, tot în Piața Marii Adunări Naționale este amenajată de regulă și o curte tradițional țărănească, unde meșterii populari își pot expune lucrările cu motive legate de tema evenimentului. De asemenea, cei interesați pot urma aici adevărate masterclass-uri de olărit, împletit din nuiele sau de confecționare a butoaielor. 

Servirea delicateselor culinare 

Vinăriile din Moldova își întâmpină vizitatorii, în cadrul Festivalului Vinului, nu doar cu băuturi delicioase, ci și cu bucate tradiționale. Iar surprizele reprezentanților vinotecilor nu se opresc aici!

Ceremonia de premiere 

Din programul sărbătorii Zilei Naționale a Vinului nu pot lipsi nici ceremoniile de premiere care au loc anual și care au scopul de a recunoaște meritele celor mai buni producători de vinuri autohtone. 

Moldova, patria vinului

Ziua Națională a Vinului din Republica Moldova este singura sărbătoare națională dedicată acestei băuturi, din întreaga lume. 

Industria vitivinicolă reprezintă pentru Moldova un pilon al economiei naționale, acest sector de activitate asigurând, de-a lungul anilor, o pondere în PIB de aproximativ 2% și un venit de cca. 9% din cifra totală a exporturilor. 

Aici, multe dintre familii cultivă struguri și produc vinuri domestice, folosind însă rețete transmise de-a lungul generațiilor. 

De asemenea, Moldova este o destinație ideală pentru cei interesați de turismul vitivinicol, aici fiind delimitate 4 regiuni de producere a produselor viniviticole cu Indicație Geografică Protejată. 

Republica Moldova se poate mândri chiar cu o reușită notabilă în Guiness Book, acolo unde a fost înregistrată cu cea mai mare colecție de vinuri din lume, mai precis cea de la Mileștii Mici. 

Sărbătoarea Vinului în lume 

Alături de Festivalul Vinului sărbătorit în Moldova de 20 de ani, în lume există și alte sărbători închinate acestei băuturi, respectiv:

• 17 mai – Ziua Internațională a vinului Malbec
• 7 mai – Ziua Internațională a vinului Sauvignon Blanc
• 27 mai – Ziua Internațională a vinului Chardonnay
• 25 iunie – Ziua Internațională a vinului Rose
• 18 august – Ziua Internațională a vinului Pinot Noire
• 2 septembrie – Ziua Internațională a vinului Cabernet
• 7 noiembrie – Ziua Internațională a vinului Merlot

An de an, numărul vinăriilor din Moldova crește, în timp ce condițiile pentru turiști devin din ce în ce mai bune. Republica Moldova se mândrește cu unele dintre cele mai bogate culturi de viță de vie, viticultura fiind o ramură bine dezvoltată pe piața de afaceri, în timpul ce vinurile moldovenești sunt recunoscute peste hotare ca fiind unele dintre cele mai aromate vinuri, fiind premiate la concursurile internaționale cu medalii de aur, argint și bronz. 

Vinăriile din Moldova reprezintă locul ideal pentru degustarea celor mai bune vinuri moldovenești, locul de stat la povești alături de prieteni și în care vă puteți răsfăța cu cele mai gustoase preparate tradiționale moldovenești. Dacă și tu te numeri printre pasionații de vinuri, te invităm să descoperi în cele ce urmează care sunt cele mai vizitate vinării din Moldova, dar și care este importanța pe care vinăriile o aduc în turismul Republicii Moldova. 

Importanța vinăriilor în turismul Moldovei

Turismul a reprezentat întotdeauna arta de a călători pentru propria plăcere, el fiind, în esență, pentru foarte multe țări, cea mai importantă și prosperă ramură a economiei. Dezvoltarea turismului în Republica Moldova, ca în oricare altă țară, e condiționată de scopul turiștilor ce doresc să o viziteze, iar vinăriile din Moldova cu siguranță sunt atracții turistice de top pentru iubitorii de vin. 

Astfel, turismul vitivinicol în Moldova are de câștigat și aduce beneficii uriașe Republicii Moldova. Turiști din toate colțurile lumii sunt interesați să descopere celebrele crame, ale căror galerii subterane au impresionat o întreagă lume. Ulterior, aceștia pot descoperi tot mai multe curiozități despre plaiurile moldovenești: vinul, tradițiile, gastronomia moldovenească și specificul locurilor. 

Vinurile moldovenești au o tradiție milenară pe aceste meleaguri, vinificatorii zonei fiind adevărați creatori, într-o permanentă căutare a frumosului. Nu-i de mirare că turismul a crescut în această țară, odată cu dezvoltarea vinăriilor din Moldova, care atrag anual mii de turiști și îi încântă prin poveștile inspirate și pline de culoare ale tradițiilor transmise din generație în generație. 

Top vinării din Moldova vizitate de iubitorii de vin

Turismul rural și vinificarea au un potențial de dezvoltare imens în această regiune, cu atât mai mult cu cât oameni cu viziuni moderne au restaurat integral conace boierești uitate de negura timpului și crame ce datează de zeci de ani. Te întrebi câte vinării sunt în Moldova? Mai mult ca sigur nu ne-ar ajunge doar o zi să-ți povestim despre toate câte există, însa acest lucru nu ne-a oprit să alcătuim o lista cu cele mai renumite și vizitate vinării din Republica Moldova! 

1. Cricova, printre cele mai iubite din vinăriile din Moldova 

Vinăria Cricova reprezintă un Complex Subteran unic, remarcat și apreciat de întreaga lume pentru labirinturile sale extinse și vinurile excepționale. Subteranele de la Cricova sunt o adevărată comoară a patrimoniului cultural național și una dintre principalele atracții turistice din Chișinău, Republica Moldova. Orașul subteran, ce dispune de 120 de kilometri de tuneluri subterane, este vizitat anual de peste 50,000 de turiști din toate colțurile lumii. Acesta poate fi vizitat și în cadrul unui tur ghidat sau a unor evenimente precum Sparkling Party, Must Fest sau Underland Wine Fest. 

2. Asconi Winery, renumită în Republica Moldova 

Înființată în anul 1994, vinăria Asconi a reușit să obțină, până în prezent, rezultate impresionante. Dintre vinăriile din Moldova, Asconi Winery deține aproximativ 400 de hectare de viță de vie, situate în apropierea satului Geamăna, la 40 kilometri sud de Chișinău și 10 kilometri de vinărie. Aici sunt cultivate soiuri de Merlot, Cabernet-Sauvignon, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel și Chardonnay, motiv pentru care Asconi este una dintre cele mai renumite crame din Moldova. 

3. Chateau Cojușna, o vinărie din inima Moldovei 

Situat în inima Moldovei, la numai 15 kilometri de Chișinău, Chateau Cojușna produce aproximativ 10 tipuri de vinuri și dispune de beciuri subterane vaste. Dacă ajungi vreodată aproape de Chișinău, nu trebuie să ratezi colecțiile sale rare de peste 175,000 de sticle de vinuri păstrate în subteran. Majoritatea vinurilor sunt vinuri de desert. Daca vrei să te simți ca un adevărat cavaler din epoca medievală și să deguști un vin select, degustările de vinuri au loc într-o sală ruptă parcă din Evul Mediu la Chateau Cojușna.   

4. Vinăria Purcari, cea mai veche din Republica Moldova 

Fiind cea mai veche dintre vinăriile din Moldova, vinăria Purcari este singurul loc din Moldova în care este servit vinul preferat al familiilor regale, având o istorie bogată de producere a celor mai calitative vinuri Purcari Roșu și Negru. Situată în satul Purcari, această vinării este recunoscută pentru marile sale vinuri, ce se întâlnesc cu experiențe gastronomice savuroase. Colecția Reginei Elizabeta a II-a a Marii Britanii din 1987 sau vinurile vitage din 1948 sunt doar câteva dintre comorile ce se ascund în beciurile vinăriei Purcari. 

5. ATU Winery, una din vinăriile din Moldova destinată iubitorilor de vinuri artizanale

ATU Winery este prima vinărie urbană din Republica Moldova, situată în Chișinău și destinată iubitorilor de vinuri artizanale, în ediții limitate. Amplasarea sa inedită și abundența de culoare obținută prin prisma muralelor excepționale, ce au apărut în urma găzduirii festivalului Urban Fest, vinăria ATU se bucură de aprecierea tuturor turiștilor ce aleg să-i treacă pragul an de an. 

6. Mileștii Mici, galeriile care sporesc turismul Moldovei 

Dintre vinăriile din Moldova, Mileștii Mici se bucură de cea mai mare galerie subterană de vinuri. Aceste galerii subterane de la Mileștii Mici au fost introduse chiar și în Cartea Recordurilor Guinness pentru grandoarea lor. Dintre cei peste 200 de kilometri de tuneluri săpate în calcar, 55 de kilometri sunt utilizați pentru stocarea a peste 2 milioane de sticle de vinuri, bătând recordurile și la categoria de cea mai mare colecție de vinuri din lume. Vinăria Mileștii Mici este vizitată anual de peste 25,000 de turiști. 

7. Et Cetera, în topul vinăriilor din Moldova 

Ești în căutarea unui loc minunat pentru a explora pământurile Moldovei? Familia Luchianov a creat în satul Crocmaz o adevărată oază, cu priveliști fermecătoare, podgorii întinse de viță de vie, o livadă de piersici, un restaurant cu bucate gustoase și o mică vinărie, Et Cetera. La toate acestea se adaugă și un hotel cochet, o plantație de lavandă și o piscină, alături de gazde minunate. Cu o producție de vinuri calitative și o reputație fără pată în Republica Moldova, Et Cetera se numără printre cele mai vizitate vinării cu cazare din Moldova. 

8. Castelul Mimi se numără printre cele mai vizitate vinării din Moldova

Constantin Mimi, fostul guvernator al Basarabiei, a lăsat moștenire Moldovei Castelul Mimi. După un secol în care s-a aflat în paragină, Castelul a fost restaurat și reprezintă astăzi una dintre cele mai rafinate destinații din Moldova, cu o vinărie care și-a păstrat istoria și tradițiile. Turiștii care aleg să viziteze Castelul Mimi, una dintre cele mai spectaculoase vinării din Moldova, pot face un tur al Castelului, pot lua prânzul sau cina la restaurantul Bufnița Albă sau pot rămâne peste noapte la hotelul vinăriei. 

9. Vinăria Poiana, un peisaj dumnezeiesc al Moldovei 

Vrei să te ascunzi de peisajul cotidian și să admiri un peisaj spectaculos, alături de un pahar de vin bun? Nu trebuie decât să fugi în sânul Codrilor, la vinăria Poiana. Vița de vie din această regiune este cultivată așa cum se făcea pe timpuri, motiv pentru care vinurile produse aici sunt des premiate la concursuri internaționale. Vinăria Poiana pare aproape ruptă din filme, așa că nu trebuie să te surprindă că este una dintre cele mai vizitate dintre vinăriile din Moldova! 

10.  Chateau Vartely aduce vinul la nivel de artă 

Situat la 45 de kilometri de Chișinău, Chateau Vartely se numără printre cele mai faimoase vinării din Moldova. Cu o arhitectură deosebită și un peisaj feeric, vinăria Chateau Vartely este supranumită și cartea de vizită a Moldovei, bucurându-se de prezența a peste 100,000 de turiști din toate colțurile lumii. Vinul este adus aici la nivel de artă, îmbinându-se în mod ideal cu arhitectura și cu elementele de muzeu al vinului. Mai mult decât atât, vinăria dispune și de un hotel, unde poți rămâne peste noapte, pentru a avea mai mult timp la dispoziție să te binedispui alături de un pahar de vin autentic și să descoperi farmecul caselor moldovenești.   

Iubești vinul, iar Moldova deja reprezintă un real interes pentru spiritul tău aventurier? Deja știi care sunt cele mai renumite vinării din Moldova, iar acestea te așteaptă pentru a-ți oferi cele mai frumoase peisaje, cele mai bune condiții de cazare, cele mai gustoase bucate și, desigur, cele mai bune și aromate vinuri de pe meleagurile moldovenești! 

Cuprins:
1. Cea mai mare producție de struguri din URSS
2. Vinul moldovenesc de la piața rusească la cea occidentală
2.1. Impactul declarării independenței și al embargourilor rusești
2.2. Orientarea spre piața occidentală
3. Ziua Națională a Vinului în Moldova
3.1. Importanța celebrării vinului
3.2. Ziua Națională a Vinului
4. Lucruri neștiute despre vinul moldovenesc
4.1. Informații inedite despre producția de vin din Moldova
4.2. Lucruri fascinante despre cultura și tradiția vinului moldovenesc

Istoria vinului se confundă cu dorința oamenilor de a căuta profunzime și calitate în lucrurile din viața lor, inclusiv în produsele alimentare și băuturi. Vinul este o băutură nobilă, care a încântat oamenii și i-a adus împreună. În jurul acestei băuturi s-au construit mituri, obiceiuri și chiar zeități. Vinul este în continuare un produs apreciat, atât în Occident, cât și în restul lumii. 

Vinurile Moldovei au fost preferatele rușilor încă de la anexarea Basarabiei, dar istoria lor, asemenea oamenilor din această zonă, a cunoscut perioade calme și momente tensionate. Astăzi, când vinurile moldovenești sunt tot mai apreciate în lume și producția tinde spre un nivel de calitate foarte ridicat, merită să privim înapoi și să descoperim istoria vinului moldovenesc, de la piața rusească la cea occidentală.

1. Cea mai mare producție de struguri din URSS

Legătura dintre vinul moldovenesc și Rusia începe după anexarea Basarabiei de către ruși, în 1812. Câștigător în războiul cu turcii, Imperiul Țarist a cerut regiunea la tratatul de pace de la București, din dorința de a se apropia de gurile Dunării. Vinurile moldovenești erau atunci în declin, după secole de dominație otomană, dar nobilimea rusă a reluat producția și a refăcut vinăriile și cramele. Aceasta a cultivat la început soiurile locale și, mai târziu, soiuri franceze, iar industria a luat un avânt fără precedent în istoria vinului local. Chiar dacă inițial Imperiul Țarist vedea în Basarabia o sursă de cereale pentru alimentarea imensei populații, cantitatea și calitatea vinurilor l-au făcut să se răzgândească. 

În perioada sovietică, vinificația s-a dezvoltat și mai mult, iar toți locuitorii URSS vedeau Moldova ca țara vinului. În 1920, se cultivau struguri pe 40.000 ha, adică pe aproximativ 7% din teritoriu; mai târziu, cifra a ajuns la 200.000 ha. Din păcate, cantitatea a înlocuit calitatea, soiurile locale fiind înlocuite de altele mai productive. Majoritatea strugurilor mergea spre producția de vin spumant, care hrănea festivismul sovietic. Regimul considera că fiecare om trebuie să aibă de Anul Nou vin spumant, pentru a ciocni în cinstea URSS.

2. Vinul moldovenesc, de la piața rusească la cea occidentală

Impactul declarării independenței și al embargourilor rusești

Istoria vinului moldovenesc marchează un moment de criză în primii ani după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991 și declararea independenței. Trecerea la capitalism nu s-a făcut organizat, afectând producția, iar atitudinea Rusiei a determinat și comerțul cu vin. Totuși, țările din fostul bloc sovietic au rămas și în anii care au urmat principala piață de desfacere a vinurilor moldovenești, astfel că, în 2004, 90% din vinuri urmau calea Estului. Din cauza schimbării orientării geopolitice, Moldova a primit o lovitură dură în 2006, când Rusia a interzis importurile de vin din Moldova și Georgia. Rusia a mai pus embargo pe vinurile moldovenești și în 2010 și în 2013, acesta din urmă fiind valabil și în prezent. 

Orientarea spre piața occidentală și globală

Industria viticolă a trebuit să se orienteze spre Occident, iar acest lucru a necesitat o reorganizare semnificativă a producției. Vinăriile au trecut de la vinurile dulci, preferatele rușilor, la cele seci, de calitate înaltă, astfel încât să poată concura cu vinurile de pe piața europeană. Această decizie s-a dovedit inspirată, iar anul 2018 a înregistrat o producție record din licoarea lui Bachus: 2 milioane de hectolitri. Viile Moldovei au pus astfel țara pe a 11-a poziție în topul producției europene. 

În același timp, calitatea lor a fost recunoscută la expoziții și concursuri. Astăzi, istoria vinului moldovenesc se scrie în toată Europa, în special, în Polonia, Cehia, România, dar și în China, Coreea de Sud și Statele Unite. Acest succes hrănește ambițiile producătorilor din Moldova, iar listarea la Bursa de Valori București a vinăriei Purcari în 2018 dovedește că potențialul economic al vinurilor moldovenești este,

Ziua Națională a Vinului în Moldova

Importanța celebrării vinului moldovenesc

Importanța vinului pentru moldoveni nu este doar economică, este și culturală. Refacerea și îmbunătățirea acestei industrii reprezintă o restabilire a continuității cu tradiția viticolă străveche a Moldovei, din vremea voievozilor. În vremea lui Ștefan cel Mare vinul era unul dintre principalele bunuri de valoare ale țării, iar astăzi se dovedește că vinurile moldovenești pot supraviețui și independent de piața economică rusă. Viticultura păstrează, de asemenea, tradiții care țin de producție și consum și se asociază cu clădiri și obiecte de patrimoniu, cum sunt cramele și arta dedicată acestei băuturi nobile. Era firesc, așadar, să se organizeze o zi națională a vinului, în care localnicii și turiștii să se bucure de ceea ce le oferă acesta.

Desfășurarea Zilei Naționale a Vinului

Ziua vinului în Moldova are loc în primul weekend din octombrie, după recoltarea strugurilor. Statul a instituit această zi în 1990 pentru a onora istoria vinului local, dar organizarea sub forma unui festival în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a apărut prima oară în 2002. Scopul manifestării este acela de a promova imaginea Moldovei ca țară a vinului, sprijinirea sectorului viticol, educarea oamenilor și atragerea turiștilor și investitorilor. Inițiativa are rezultat, iar turismul viticol dovedește acest lucru. Tot mai mulți oameni vizitează vinăriile și cramele incredibile ale Moldovei, ceea ce contribuie la crearea și menținerea unui brand de valoare. 

Lucruri neștiute despre vinul moldovenesc

Informații inedite despre producția de vin din Moldova

Vinurile din Moldova reflectă performanța cultivatorilor și producătorilor locali care, în ciuda provocărilor și dificultăților pe care le-au întâmpinat, au reușit să producă în continuare licoare la standarde înalte. Iată câteva informații fascinante despre producția de vin din Moldova:

• Deși are o suprafață de doar 34.000 de km pătrați, Republica Moldova deține 2% din suprafața mondială cultivată cu viță de vie. De asemenea, este în top 20 al țărilor producătoare de vin și ocupă locul 13 la exporturi.
• Circa 25% din populație contribuie la producerea strugurilor și a vinului.
• Moldova are 4 regiuni viticole: Valul lui Traian, Ștefan-Vodă, Codru și Bălți.
• Soiurile reprezentative pentru istoria vinului moldovenesc reprezintă 10% din producție, cele mai populare fiind Fetească Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră, Viorica și Rara Neagră.
• În unele podgorii moldovenești, cum este cea de la Mircești, se cultivă vița-de-vie ecologic, fertilizată doar cu îngrășăminte naturale.

Lucruri fascinante despre cultura și tradiția vinului moldovenesc

Viticultura moldovenească nu este doar o industrie, ci un adevărat univers în care cultura se întâlnește cu meșteșugul, natura, ingeniozitatea și dedicarea de care oamenii dau dovadă când transformă strugurii în vinuri bune. Nu este de mirare că vinul moldovenesc ascunde numeroase informații fascinante:

• Istoria vinului în Moldova începe în jurul anului 3000 î.H, iar cea a cultivării viței-de-vie cu 7 milenii în urmă.
• Moldova deține două dintre cele mai mari crame și colecții de vinuri din lume. Cricova este cel mai mare depozit subteran de vinuri din toată Europa, iar Mileștii Mici găzduiește cea mai mare colecție de vinuri din lume, care numără peste 1.5 milioane de sticle.
• Cea mai veche vinărie din Moldova este Chateau Purcari, fondată în 1827.
• Castelul Mimi a fost construit în 1893 și se numără printre cele 15 capodopere arhitecturale din lumea vinului.
• La Expoziția Mondială de la Paris din 1878, vinul negru de Purcari a câștigat medalia de aur, fiind primul vin moldovenesc premiat la o expoziție internațională.
• Moldova este singura țară care are o zi oficială dedicată vinului.

Istoria vinului moldovenesc a fost glorioasă și pare sortită în continuare succesului, chiar dacă Moldova nu mai este principalul furnizor al Rusiei. Calitatea tot mai ridicată, acumularea de experiență în cultivarea soiurilor nobile, creșterea turismului viticol, investițiile în promovare și extinderea pe piața europeană și globală demonstrează că în vin nu se află doar adevărul, ci și posibilitatea de dezvoltare culturală, economică și socială.