Autor: onvv

Sectorul vitivinicol din Moldova se află pe un trend ascendent. Anul vitivinicol 2018 a marcat o creștere a recoltei de struguri, a suprafețelor de viță-de-vie pentru producerea vinurilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP), dar și a valorii exporturilor.

Cifrele se conțin în raportul de activitate al Oficiului Național al Viei și Vinului și au fost făcute publice în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2018”, desfășurate la Chișinău. Evenimentul, la care au participat reprezentanții sectorului vitivinicol, a adus în prim plan bilanțul activității ONVV în anul 2018, politicile și conjunctura vitivinicole, particularitățile recoltei, indicii comerțului și ai exportului, precum și rezultatele obținute în cadrul proiectelor „Struguri de calitate” și „Podgorii viticole cu potențial specific (terroir)”.

Producerea vinului

Pentru al doilea an consecutiv a fost înregistrată o roadă bună. Anul trecut, Republica Moldova a avut una dintre cele mai bogate recolte de struguri din ultimii 10 ani, ceea ce a plasat țara noastră pe locul 19 în clasamentul producătorilor de vinuri din întreaga lume.

Structura filierei vitivinicole. Investițiile

Sectorul vitivinicol din Republica Moldova este cel mai mare generator de locuri de muncă în mediul rural,  iar 29.679 de agenți economici activează în acest sector al economiei. În Registrul Vitivinicol sunt înregistrate 187 de vinării, dintre care 68 sunt proprietari de podgorii. Astfel, vinăriile au în proprietate 36% din suprafața totală cultivată cu viță-de-vie tehnică, fiecărei revendindu-i, în medie, 220 ha de podgorii.

În 2018, investițiile făcute în domeniu au constituit 350 mln. lei, dintre care 184 mln. lei au fost alocați pentru plantarea viței-de-vie, 82 mln. lei – pentru modernizarea vinăriilor, 30 mln. lei – pentru dezvoltarea piețelor și alte 4 mln. lei au fost investiți în diverse programe de dezvoltare a viticulturii.

Suprafața viței-de-vie și potențialul de producere

Republica Moldova rămâne a fi țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume. Pe o suprafață de 74200 ha sunt plantate soiuri tehnice, ceea ce denotă o scădere cu 4%. Din suprafața totală de viță-de-vie 48230 ha sunt populate cu soiuri albe și 25970 ha – soiuri roșii. Pe parcursul anului vitivinicol 2018 au crescut cu 15% suprafața podgoriilor pe care sunt plantate soiuri autohtone și soiuri din noua selecție. Mai mult, suprafața podgoriilor ocupate cu soiuri tehnice înregistrate în Registrul Vitivinicol a ajuns până la 30000 ha, în creștere cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Evoluția suprafețelor de viță-de-vie cu Indicație Geografică Protejată (IGP)

Pe parcursul anului vitivinicol 2018, suprafețele podgoriilor plantate cu soiuri tehnice cu Indicație Geografică Protejată cu crescut cu 22%, ajungând la o suprafață de 9200 ha. În același timp, numărul vinificatorilor care produc vinuri cu IGP a crescut până la 71 sau cu 15%, cei mai mulți fiind înregistrați în Regiunea IGP „Valul lui Traian” (35%).

Potrivit datelor introduse în Registrul Vitivinicol, cele mai cultivate soiuri tehnice:

• Soiuri roșii: Cabernet Sauvignon (4018 ha), Merlot (3781 ha), Pinot Noir (1164 ha);
• Soiuri albe : Aligote (3813 ha), Sauvignon (3436 ha), Chardonnay (2010 ha).

Din cele 19 mln. dal de vin produs, 55% sunt vinuri albe liniștite și efervescente, acestea fiind urmate de vinurile roșii (35%), vinurile roz (8%) și vinurile licoroase albe, roz și roșii (2%).

Producerea vinului

Raportul „Anul Vitivinicol 2018” relevă că de pe o suprafață totală de 128 de mii ha de viță-de-vie au fost recoltați 680 mii tone de struguri, ceea ce denotă un randament de 5,3 tone/ha. Prin urmare, au fost prelucrați 356 mii tone de struguri, din care s-au obținut 16,5 mln. dal de vin, 2,5 mln. dal de vin spumant și 4,8 mln. dal de distilat.

Vinuri cu Indicație Geografică Protejată (IGP)

În anul vitivinicol 2018, s-au produs 855.629 dal de vin cu Indicație Geografică Protejată, iar cel mai mare volum a fost înregistrat în Regiunea IGP „Valul lui Traian”.

Consumul vinurilor moldovenești pe piața internă

Pe parcursul anului 2018, pe piața internă s-au vândut 1,77 mln. litri de vin, iar veniturile obținute au constituit 159 mln. lei. Ca volum, vinurile cu IGP pe piața au ajuns la peste 13% din cota de piață internă, iar ca valoare – la 26% din totalul pieței.

Pentru anul 2018, consumului de vin îi revin 12% din cantitatea totală de băuturi alcoolice consumate.

Exporturile de vinuri

În anul 2018, valoarea exportului vinurilor moldovenești a atins cifra de 2.886 mlrd. lei, înregistând o creștere cu 11% față de media anilor 2015-2017. Astfel, aceasta reprezintă 14% din valoarea creată de industria agroalimentară, 6% din valoarea exporturilor totale ale Republicii Moldova și 2% din PIB-ul țării.

La capitolul „valoarea exporturilor”, cei mai importanți importatori de vinuri moldovenești pentru anul 2018 sunt: România, China, Polonia, Cehia, Rusia, Kazakhstan, Ucraina , Canada, Belarus , SUA .

Anul vitivinicol 2018.  Date statistice pe scurt

• DISPONIBILITĂȚILE LA ÎNCEPUTUL ANULUI VITIVINICOL 2017-2018: 32 MLN DAL (+9%).
  Recolta 2017: 18.00 mln dal (+28%)
  Stocuri 2017: 14.00 mln dal (-11%)
• SUPRAFEȚELE DE VIȚĂ DE VIE  PENTRU SOIURI TEHNICE SUNT ÎN SCĂDERE CU -4%, SUPRAFEȚELE REVENDICATE LA PRODUCEREA VINURILOR CU IGP SUNT ÎN CREȘTERE CU +22%
• R. MOLODOVA DUPĂ CANTITATEA DE VIN CONSUMATĂ OCUPĂ LOCUL 17 ÎN LUME CU 18 L/CAPITA (>15).
• COTA VINULUI ÎN CONSUMUL TOTAL DE ALCOOL (EXPRIMAT IN A.A) ESTE DOAR DE 12%
• EXPORTUL TOTAL: 13.99 MLN DAL (+7%), ECHIVALENTRUL LA 4,73 MLN 9 L CUTII (+15%) ȘI 97 MLN L VIN COMERCIALIZAT ÎN VRAC (+6%).
• VALOAREA EXPORTULUI: 2.886 MLRD MDL (+11%). PREȚUL UNUI LITRU DE VIN LA EXPORT ESTE ÎN UȘOARĂ CREȘTERE (+4%).
  14% din valoarea create in industria agroalimentara
  6% din exportul total al R.Moldova
  2% din PIB
• PRINCIPALELE „MOTOARE DE PROPULSARE” LA EXPORT SUNT:
  VOLUM: Polonia (14%) / România și Cehia (13%) / F. Rusă (12%) / China (10%);
  VALOARE: România  (15%) / China  (13%)/ Polonia (12,5%) /  Cehia  (+11,4%) / F. Rusă (11%);
• STOCURILE LA VINĂRII LA SFÂRȘITULANULUI VITIVINICOL S-AU STABILIZAT LA NIVEL DE 15.0 MLN DAL (+7%), DUPĂ O PERIOADĂ DE 5 ANI DE CONTINUĂ DESCREȘTERE.
• RECOLTA DE STRUGURI 2018: 356 000 TONE  / 19 MLN DAL, SI SE POZIȚIONEAZĂ  CA UNA DIN CELE MAI MARI  (+21%) COMPARATIVE CU  MEDIA ULTIMILOR 18 ANI. 10% DIN VOLUM SINT VINURI CU IGP, 31 PENTRU IGP DIVIN

Numărul de medalii câștigate de Vinul Moldovei crește pe an ce trece. În 2019, vinurile îmbuteliate produse în țara noastră au obținut 824 de distincții la cele 37 de concursuri internaționale de profil la care au participat, număr aproape dublu față de anul trecut. Iar 581 dintre aceste medalii au fost câștigate de vinificatorii moldoveni prezența cărora la competiții a fost susținută de Oficiul Național al Viei și Vinului.

59 de companii vinicole din țară care și-au expediat mostrele de vinuri, spumante și divinuri, au luat calificative excelente pentru calitatea produselor din partea juraților străini. În rezultat, vinificatorii reuniți sub umbrela brandului vinicol de țară Vinul Moldovei și-a completat palmaresul cu un număr aproape dublu de medalii față de anul trecut. Din acestea 340 sunt de aur, 253 – de argint și 132 – de bronz.

Prestigioasele concursuri la care Vinul Moldovei a obținut cele mai multe distincții sunt: Decanter Asia Wine Awards – 84 de medalii, IWCBucharest – 76 de medalii și Decanter World Wine Awards – 72 de medalii.

Gheorghe Arpentin, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Vinul Moldovei, ambasadorul Republicii Moldova peste hotarele țării, capătă tot mai multă popularitate și apreciere pe piețele din întreaga lume și la concursurile internaționale de profil. Numărul în creștere a distincțiilor acordate vinificatorilor denotă calitatea înaltă a vinurilor produse și munca depusă de întreg sectorul vitivinicol, sub egida Oficiului Național al Viei și Vinului. Anul trecut cele peste 20 de vinării au adus acasă 824 de medalii, iar noi suntem siguri că numărul acestora va continua să crească și în anii următori.”

Liderul clasamentului rămâne în continuare a fi vinăria „Fautor,” cu un număr record de medalii, topul fiind completat de vinăriile „Purcari” și „Chateau Vartely”, care s-au menținut pe poziții în ultimii ani, multiplicându-și reușitele. Noile apariții în clasament sunt vinăriile „Imperial Vin”, „Chateau Cristi” și „Suvorov Vin”.

Vinurile produse din soiuri indigene trezesc în continuare curiozitatea cunoscătorilor din întreaga lume, însă vinăriile locale produc vinuri extrem de competitive și din soiuri internaționale. Comparativ cu anul 2018, în anul 2019 a crescut numărul vinurilor cu IGP prezentate pentru participarea la concursuri. Totodată, a crescut numărul degustătorilor autorizați în țara noastră, ceea ce atestă un interes sporit față de vinurile Moldovei și calitatea acestora.

Distincțiile acumulate pe plan internațional motivează consumatorii de pe piața internă să cunoască mai multe despre vinurile autohtone. Aceste tendințe sunt susținute încontinuu de ONVV, care contribuie la educarea populației privind consumul responsabil al vinului de calitate.

În anul 2020, Republica Moldova va fi oaspete de onoare în cadrul concursului „Challenge International du Vin” din Franța.

Top 20 de vinării premiate la concursurile internaționale și locale în 2019:

1. Fautor – 124 medalii;
2. Purcari – 110 medalii;
3. Chateau Vartely – 54 medalii;
4. Bostavan – 41 medalii;
5. Cricova – 34 medalii;
6. Albastrele Wines – 27 medalii;
7. Vinaria din Vale – 25 medalii;
8. Kazayak – 23 medalii;
9. Maurt – 23 medalii;
10. Imperial Vin – 22 medalii;
11. Castel Mimi – 21 medalii;
12. Vinuri de Comrat – 21 medalii;
13. Asconi – 20 medalii;
14. Timbrus Purcari Estate – 20 medalii;
15. KVINT – 17 medalii;
16. Salcuta – 17 medalii;
17. Chateau Cristi – 15 medalii;
18. Suvorov Vin – 14 medalii;
19. Carpe Diem – 13 medalii;
20. Tomai Vinex – 12 medalii.

Vinul Moldovei s-a remarcat din nou datorită calității sale ireproșabile și terroirului unic. Cea mai mare competiție vinicolă din lume, „Mundus Vini”, a completat palmaresul vinificatorilor din țara noastră cu 71 de medalii: 35 de medalii de aur, 35 de medalii de argint și o mențiune pentru cea mai înaltă distincție a concursului – „Grand Gold”. Performanța vinificatorilor moldoveni este dublă față de ediția precedentă, clasând țara noastră pe poziția a șaptea din 45, dar și pe primul loc în regiunea Europei de Est.

Participarea producătorilor moldoveni reuniți sub brandul vinicol de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie” la ediția de primăvară a „Mundus Vini” a fost susținută de Oficiul Național al Viei și Vinului, care promovează constant vinul de calitate și diversificarea piețelor de desfacere.

Gheorghe Arpentin, director, Oficiul Național al Viei și Vinului: „Acest nou record înregistrat de Vinul Moldovei vine să confirme că strategia noastră de a reforma sectorul vitivinicol și de a investi în calitatea vinurilor, a fost corectă și va continua să ne propulseze în topurile de profil. Acum vinurile noastre de calitate pot face față oricărei competiții specializate, pentru ca la final, pe bună dreptate, să împartă podiumul cu vinurile clasice excelente din Lumea Veche, dar și cu vinurile inovative și curajoase din Lumea Nouă.”

La ediția curentă a „Mundus Vini”, desfășurată în orașul Neustadt, Germania, două dintre vinurile autohtone au obținut distincția de „Best of Show”, câștigată de Gitana Winery cu „Saperavi 2017” și Chateau Cristi cu „Chardonnay Barrel Fermented 2018”. Mai mult, vinurile produse din soiul autohton Fetească Neagră au fost cele mai apreciate de juriul internațional, alegându-se cu 16 medalii. Acestea, alături de alte vinuri produse în Moldova și premiate în diverse competiții internaționale, urmează să fie  expuse la ediția din acest an a celei mai mari expoziții vinicole mondiale „ProWein”, care va avea loc la mijlocul lunii martie.

Christian Wolf, Directorul degustării „Mundus Vini”: „Degustarea de primăvară este un bun indicator al calității vinurilor care urmează să ajungă pe piață. Putem observa din cifrele și feedbackul degustătorilor că nivelul calității a crescut considerabil în acest an. Am fost din nou impresionați pozitiv de vinurile din estul Europei, în special de liderul regiunii – Republica Moldova. Deși țările tradiționale producătoare de vin continuă să se mențină în fruntea clasamentului, diversitatea țărilor de origine pentru vinuri de calitate înaltă și calitate superioară va continua să crească semnificativ.”

Ediția de primăvară a competiției „Mundus Vini” s-a desfășurat în perioada 19-24 februarie 2020 în Germania și a reunit 268 de experți din 54 de țări, care au degustat și evaluat aproximativ 7.500 de vinuri produse în 45 de state. „Mundus Vini” a fost fondată acum 19 ani, iar în prezent se desfășoară primăvara și vara.

Mai multe despre competiție: https://www.meininger.de/en/mundus-vini/press/mundus-vini-spring-tasting-2020-results

Produsul mândriei naționale, Vinul Moldovei a încheiat anul pe un trend ascendent, înregistrând valoarea maximă a exporturilor din ultimii 5 ani.

Pe parcursul anului 2019, atât volumul exporturilor de vinuri moldovenești, cât și valoarea acestora au fost la cel mai înalt nivel înregistrat din 2014 până în prezent. Cifrele în creștere au fost atinse datorită eforturilor constante depuse de producătorii vinicoli, cu suportul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), instituție care contribuie la reglementarea și dezvoltarea domeniului.

Astfel, în 2019 Republica Moldova a exportat 156.674 milioane litri de vin, în creștere cu 9% (sau cu 12.607 milioane litri) față de anul trecut. Din totalul volumului exportat, vinurile liniștite dețin o cotă de 94%, divinurile și distilatele – 3%, vinurile fortificate – 2%, iar spumantele – 1%.

Țara noastră a exportat vin în 67 de țări ale lumii, în sumă de 3.086 mil. lei, cu 9,2% (sau cu 0,26 milioane) mai mult decât în anul 2018. Vinurile liniștite au generat 74% din totalul veniturilor, divinurile – 20%, iar spumantele și vinurile fortificate – câte 3%.

Oficiul Național al Viei și Vinului promovează și susține în mod prioritar exportul de vinuri îmbuteliate. Astfel, în 2019 volumul vinurilor pe piețele continentului european și asiatic au înregistrat o creștere constantă. Pe parcursul anului 2019, România continuă să fie o piață strategică și se află în fruntea clasamentului țărilor care importă Vinul Moldovei, atât după volumul exporturilor, cât și în funcție de veniturile generate.

Topul mai cuprinde țări precum:

	Țara	Cota, litri	Cantitatea, litri
1.	România	13,8 %	6.070.759
2.	Polonia	12,8 %	5.631.339
3.	Federația Rusă	12,7 %	5.605.169
4.	China	11,9 %	5.235.885
5.	Cehia	11,5 %	5.061.514
6.	Ucraina	5,9 %	2.602.415
7.	Belarus	5,9 %	2.599.160
8.	Kazakhstan	3,8 %	1.678.706
9.	Canada	3,4 %	1.483.504
10.	SUA	2,0 %	863.584

Exporturile de vin în vrac au înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă în anul 2019 și au ajuns la 108.002 milioane de litri. Principala destinație a exporturilor de vin în vrac rămâne a fi Belarus, piață pe care deține 43% din total cantității de litri de vin în vrac exportați și 39% din totalul veniturilor acumulate.

Cifrele arată că în top 10 țări în care Moldova a exportat cel mai mult vin în vrac se regăsesc Belarus, Georgia, Federația Rusă, Marea Britanie, Cehia, România, Germania, Ucraina, China, Italia.

Creșterile volumelor vinului în vrac pentru export se datorează faptului că recolta de struguri a fost una peste media anuală.

În anul 2019 vinurile moldovenești au ajuns în 67 de țări ale lumii, unele dintre ele fiind cucerite în premieră: Afganistan, Siria, Togo, Guam. Totodată, după o pauză de câțiva ani, Vinul Moldovei a ajuns din nou pe masa consumatorilor din Australia, Norvegia și Libia.