Valul lui Traian

Cîmpii și podișuri de silvostepă, cu soluri aerate, ce cuprinde 43.203 ha de vie. Clima caldă, cu influențe ale Mării Negre și pădurilor din Dealul Tigheciului. Specializată în vinuri roșii (60 %), regiunea s-a consacrat și prin vinurile licoroase (Ciumai, Trifești etc.). Localizată istoric între cele două valuri ale lui Traian, ce protejau Imperiul Roman de barbari.

Ștefan Vodă

Regiune în sud-est, de altitudine joasă, ce include și terasele Nistrului. Solurile dominante sunt cernoziomuri castanii și podzolite, clima moderat continentală influențată de Marea Neagră. Cele 10.000 ha de vie oferă vinuri echilibrate, cu buchete complexe și cu tipicitate unică. Rara Neagră este soiul tradițional, utilizat în vinul Negru de Purcari. Perfect adaptate terroir-ului sînt: Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Pinot Gris, Chardonnay etc.

Codru

Cuprinde centrul țării și 61.200 ha de vie. Relief fragmentat de văi, vâlcele și multe rîuri mici. Pădurile de stejar și tei ocupa 25% din teritoriu, influențând microclimatul regiunii. Favorabilă pentru cultivarea soiurilor albe (Feteasca Albă, Muscat, Traminer, Chardonnay etc.), vinurilor roșii fine și a vinurilor spumante. Aici se găsesc renumitele galerii subterane (Cricova, Mileștii Mici), dar și majoritatea vinăriilor.

Moldova - cetatea vinului

Având forma unui strugure pe hartă, Republica Moldova este situată în sud-estul Europei, între Ucraina și România, în bazinul Mării Negre, locul de origine al viței-de-vie. Relieful Moldovei este fragmentat, predominat de dealuri joase, de podișuri și câmpii însorite străbătute de numeroase râușoare revărsate în cele două râuri Prut și Nistru, ce duc la Marea Neagră. Clima este continentală, pe alocuri cu influențe maritime. Situate între latitudinea 46-47˚, la fel ca și alte regiuni vitivinicole renumite din Europa, viile dispun de un terroir propice producerii vinului de calitate, roșu în regiunile de sud și alb preponderent în centrul țării.

Republica Moldova dispune de 112 mii ha de viță de vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în 3 regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ștefan Vodă (sud-est) și Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicație geografică protejată.

10%
soiuri autohtone

17%
soiuri caucaziene

73%
soiuri europene

Sortiment viticol în Moldova

Viticultura Republicii Moldova corespunde tendințelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar și autohtonă. Arealul viticol constituie circa 112 mii ha plantate cu Vitis Vinifera, dintre care 70 % plantate cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote, etc.), preponderent în zona Codru și 30% soiuri roșii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi, etc.), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupa 36 % din podgorii. Autenticitatea și unicitatea vinului moldovenesc este asigurat prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafețe, printre care: Feteasca Albă, Feteasca Regala, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Plăvai, Viorica etc.

Feteasca Albă

Soi cultivat de secole în regiune. Vinurile sunt fine, cu arome florale, ușoare și proaspete. În rezultatul hibridării naturale cu Furmint a fost creată Feteasca Regală, un alt soi autohton.

Feteasca Neagră

Cu o istorie de peste 2000 ani, soiul este originar din Moldova, din valea rîului Prut. Vinul fascinează prin complexitatea buchetului, cu arome de fructe de pădure, dulceață de cireșe amare avînd un post-gust lung de fructe.

Rara Neagră

Cultivat încă de geto-daci, este perfect adaptat pantelor calde din sudul Moldovei. Vinul oferă o prospețime accentuată, gust catifelat cu note de fructe uscate și vanilie.

Feteasca Albă

Soi cultivat de secole în regiune. Vinurile sunt fine, cu arome florale, ușoare și proaspete. În rezultatul hibridării naturale cu Furmint a fost creată Feteasca Regală, un alt soi autohton.

Feteasca Neagră

Rara Neagră

Cultivat încă de geto-daci, este perfect adaptat pantelor calde din sudul Moldovei. Vinul oferă o prospețime accentuată, gust catifelat cu note de fructe uscate și vanilie.

Dacia Romană

Cu 5 mii ani în urmă, dacii (tracii) știau să producă vinul din struguri, așa cum atestă relicvele arheologice. Un vers din vechiul poem ''Iliada'' (sec. VIII i. Hr.) spune: ''Războinicii greci s-au dus în Tracia să găsească vinul''. Vinul era bogăţia, mândria şi principala marfă de schimb. Poetul roman Ovidiu (43. i.Hr.-17 d. Hr.), exilat în aceste locuri, vorbeşte de metoda de concentrare a vinului prin îngheţare, practicată de localnici. Astfel vechii daci, nu doar beau vinul, ci şi îl ''mâncau'' în sensul direct al cuvântului, la vreme de iarnă păstrându-l în stare solidă. De-a lungul timpului, cultura vinului în aceste zone s-a modernizat grație coloniștilor greci, care au adus cu sine tradiții noi. Cînd romanii anexează Dacia (sec. I d. Hr.) descoperă aici o viticultură înfloritoare şi o vinificaţie cu tradiţii, continuând ulterior dezvoltarea ramurii vinicole. Vinul, alături de cereale, a figurat printre primele articole de export.

Stefan cel Mare

Moldova statală în evul mediu continuă să fie regiune de cultivare a viței-de-vie și de producere a vinului, iar cei care dețin podgoriile sunt înșiși domnitorii ţării. Viticultura a atins apogeul în secolul XV, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, care a creat postul de Paharnic la curtea domnească, responsabil cu propria viața de supravegherea viilor și a vinificatorilor pentru o producție de calitate. S-au adus soiuri noi de viță-de-vie, au fost selectate cele locale, s-au înființat crame și s-a tehnologizat producerea. Mănăstirile devin centre de vinificație, iar vinul - parte a tainei împărtăşaniei și simbolicii religioase. Ștefan cel Mare a fost scut împotriva invaziilor otomane protejând întreaga Europa și creștinismul. Istoria spune că, asediate de turci și tătari, cetățile Moldovei erau punctul de rezistență și forță. Fiind asediați în Cetatea Soroca, fără hrană și apă, oștenii slăbiți de puteri au fost salvați de un stol de berze ce duceau în cioc struguri în cetate. Bobițele proaspete și cele fermentat de soare au fost sursă de putere, facându-i pe aceștea să obțină victorie. Mai târziu, cucerită de Imperiul Otoman, Moldova continuă să producă vin, acest sector fiind unul de însemnătate economică, așa cum o atestă și Dimitrie Cantemir în ''Descrierea Moldovei''.

Basarabia Țaristă

După anexarea în 1812 a Basarabiei la Imperiul Rus, vinificația devine obiect de interes pentru nobilimea și generalii armatei ruse. Aristocrația metropolitană rusă a făcut o modă din ''întemeierea moșiilor vitivinicole'', pentru care aduceau soiuri selecte și specialiști renumiți din Franța. Au fost dezvoltate unele microzone vitivinicole cu potențial excelent: Purcari, Lăpușna, Bulboaca, Romanești, Camenca. Vinul Moldovei a devenit prestigios la curtea țaristă, dar și în Europa. Astfel, la expoziția mondială din 1878 de la Paris, vinul Negru de Purcari obține medalia de aur, după care a fost inclus în lista de achiziții pentru familia imperială rusească și a altor nobili din Europa. Vinificația este într-o perioadă de ascensiune, în 1837 Basarabia producea 10 mln litri pe an, jumătate din vinurile produse în Imperiul Rus. La sf. sec. XIX, vinul se exportă activ și în Europa, care resimțea în acea perioadă un deficit acut din cauza filoxerei. În Moldova sunt create școli de viticultură, vinificație, dar și o instituție de învățământ superior, Colegiul Național din Stăuceni.

Moldova Contemporană

Chiar dacă războaiele mondiale și revoluțiile au frânat dezvoltarea vinificației în țara noastră, în timpul URSS, Moldova devine cel mai mare producător de vin, unde fiecare a 2-a sticla consumată era vin moldovenesc. După reabilitarea unităților de producere, în anii 60 au fost amenajate galeriile vinicole subterane, devenite legende și atracții turistice: Cricova, Mileștii Mici, Brănești, orașe subterane, cu străzi de sute de kilometri unde se păstrează aprox. 300 mii hl vinuri și milioane de sticle de colecție. Supusă defrișărilor dramatice în anii 80, prin campania anti-alcool a lui Mihail Gorbaciov, vinificația Moldovei a început să se reabiliteze și să se modernizeze după declararea independenței statului, în 1991. Sectorul vitivinicol, aflat în proprietatea privată, s-a aliniat standardelor mondiale, păstrându-și în același timp tradițiile seculare. După crizele puternice din 2006-2011, sectorul vitivinicol al Moldovei a mizat pe producerea vinurilor de calitate, pe diversificarea piețelor și modernizarea industriei. Recent, a fost reformată legislația vitivinicolă, atrase fonduri de 75 mln EUR pentru investiții în modernizare, delimitate 4 regiuni pentru producerea vinurilor cu indicație geografică protejată, creat un program național de promovare generică - Wine of Moldova.

Dacia Romană
sec.V î.Hr. – sec.II d.Hr.
Epoca medievală
Sec. XV
Basarabia Țaristă
Sec. XIX
Moldova Contemporană
Sec. XX - XXI

Personalități marcate pentru viticultura Moldovei

Orice moldovean este un viticultor și un vinificator prin însăși originea sa, vinul fiind parte din viața, cultura și tradițiile neamului. Viticultura Moldovei a fost aliniată la standarde de calitate prin contribuția multor personalități, care și-au dedicat talentul și pasiunea Vinului Moldovei.

Dimitrie Cantemir

Domnitor al Moldovei, filozof, enciclopedist, scriitor. (1673-1723)

În monumentala operă „Descrierea Moldovei” (1714) scrie că: „în secolul al XVIII-lea vinurile moldoveneşti...

Mai Mult

Tarul Alexandru al II-lea

Țarul Rusiei în perioada 1855 - 1881

Împărat al Rusiei, descendent al dinastiei Romanov, Țarul Alexandru al II-lea era cunoscut ca...

Mai Mult

Constantin Mimi

(1868 – 1935) Guvernatorul Basarabiei, vinificator

Studiază viticultura și vinificație în Franţa, la Şcoala Superioară de Agronomie din Montpellier. Înființează în...

Mai Mult

Petru Ungurean

(1894-1975) – savant, oenolog, fondator al Scolii științifice oenologice.

După studiile elevate în Krasnodar (Rusia), Petru Ungurean se dedică sectorului vitivinicol...

Mai Mult

Dimitrie Cantemir

Domnitor al Moldovei, filozof, enciclopedist, scriitor. (1673-1723)

În monumentala operă „Descrierea Moldovei” (1714) scrie că: „în secolul al XVIII-lea vinurile moldoveneşti erau foarte căutate de negustorii ruşi, polonezi, cazaci, unguri şi transilvăneni. Vinul era păstrat şi exportat în vase de stejar. Stejarul moldovenesc, apreciat de străini pentru că nu făcea cari, era folosit la prepararea vaselor, ce prelungeau viaţa vinului, de la o recoltă la cealaltă”.

„Prisosul de poame este atât de mare, încât leșii, când năvăleau pe vremuri în Moldova, socoteau că nu e nevoie să-și aducă merinde. Cutez să susțin că este mai ales și mai bun decât alte vinuri evropenești și chiar decât vinul de Tokay. Când este păstrat în pivnițe adânci și boltite, cum se obișnuiește la noi în țară, și este ținut trei ani, în cel de-al patrulea capătă o asemenea tărie, încât arde ca vinul fierbinte”.

Tarul Alexandru al II-lea

Țarul Rusiei în perioada 1855 - 1881

Împărat al Rusiei, descendent al dinastiei Romanov, Țarul Alexandru al II-lea era cunoscut ca un mare admirator al vinurilor moldovenești, în special al vinului „Negru de Purcari”, dar și al vinurilor albe. În perioada domniei sale a fost înființată ”Școala de Horticultură din Basarabia”, a fost dezvoltată viticultura, fiind aduse soiuri din regiunea Crimeei, dezvoltat materialul săditor, plantate vii și promovată imaginea vinurilor moldovenești în Europa.

Surse istorice spun că familia Romanov ar fi înființat podgoriile și vinăria Romanești, celebră în tot Imperiul Rus, iar mai târziu în tot spațiul sovietic. Vinăria Romanești continuă și azi să producă vin de calitate. Țarul Nicolae al II-lea, nepotul lui Alexandru al II-lea, a apreciat și el vinul moldovenesc, în special Negru de Purcari, respectând tradițiile de servire a acestuia în cadrul festinurilor domnești.

Constantin Mimi

(1868 – 1935) Guvernatorul Basarabiei, vinificator

Studiază viticultura și vinificație în Franţa, la Şcoala Superioară de Agronomie din Montpellier. Înființează în 1901 o vinărie modernă la Bulboaca, fiind mare exportator de vinuri din soiuri europene în Moscova, Odessa și Vladivostok. În 1915, pe cele 44 desetine de teren, Constantin Mimi cultivă soiuri precum: Aligote, Pinot Gri, Traminer, Cabernet, etc. Sub regimul Rusiei Sovietice, teritoriul fabricii este transformat în lagăr de concentrare, iar gospodăria vinicolă și averea sa furată. Reamenajată în 1952, vinăria își reîncepe activitatea, în 1998 fabrica este privatizată continuând să producă vinuri conform tradițiilor de calitate impuse de către Constantin Mimi.

Petru Ungurean

(1894-1975) – savant, oenolog, fondator al Scolii științifice oenologice.

După studiile elevate în Krasnodar (Rusia), Petru Ungurean se dedică sectorului vitivinicol al Moldovei, aducând contribuții colosale la dezvoltarea acestuia: a pus bazele producerii de vinuri spumante conform metodei tradiționale în beciurile de la Cricova, a studiat soiurile autohtone și cele caucaziene, salvând viile după filoxeră. De asemenea, a efectuat studii de micro-raionare a teritoriului în arii favorabile viticulturii de calitate, plantațiile de viță-de-vie s-au dublat în acea perioada atingând 150 mii ha. Cercetările privind fermentarea mustului în flux continuu, selectarea levurilor, studii privind păstrarea aromelor, au oferit vinificației moldovenești un avânt al calității. După 10 ani de studii minuțioase a celor 4 regiuni vitivinicole, a creat vinuri prin cupajare și sepajare, care exprimau cel mai bine terroir-ul Moldovei, cum ar fi: ”Alb de Codru”, ”Floarea viei”, ”Codru”. Fondator al școlii științifice oenologice, Petru Ungurean este o personalitate marcantă a istoriei contemporane a Vinului Moldovei.

Recordul Guinness

Cea mai mare colecție de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane de sticle, înscrisă în Cartea Guinness în 2005 este din Republica Moldova.

Denumită „Colecția de Aur”, aceasta este stocată la o adîncime de peste 80 metri, în ”caze” de tip gotic, în galeriile subterane Mileștii Mici. Cel mai vechi vin din colecție este din 1969, la colecție fiind adăugate în fiecare an mii de sticle de vinuri fine, albe și roșii, seci și de desert. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură și umiditate constantă.

Vinurile păstrate în ”Colecția de aur” sunt exportate în zeci de state, cum ar fi: Japonia, China, Taiwan, Olanda, Cipru, Danemarca, Finlanda, Malaysia etc.

Galeriile subterane Mileștii Mici

Galerii subterane în calcar, cu o lungime totală de peste 200 kilometri la o adâncime de până la 80 de metri. La suprafață complexul Mileștii Mici are o înfățișare în stilul vechilor cetăți feudale ale Moldove, iar beciurile grandioase cuprind 55 km de galerii în care se desfășoară procese tehnologice de producție și altele zeci în care se maturează vinul în butoaie și în sticle.

În galerii se circulă cu mașina, bicicleta, pe străzile denumite ”Feteasca”, strada ”OIV”, sau pe jos, cu respectarea regulilor de circulație.

Tot aici sunt amenajate săli pentru degustare, răcoroase în timpul torid al verii și emanând căldura șemineului în perioada geroasă a anului. Cele trei elemente care stau la baza construcției arhitecturale sunt: piatra-apa-focul, toate apropiate culturii noastre.

Beciurile Mileștii Mici, situate la 10 km de capitala Chisinău, sunt vizitate de zeci de mii de turiști anual, fiind o carte de vizită a Moldovei.

Orașul Subteran Cricova

Devenit emblemă a vinificației Moldovei, orașul vinicol subteran Cricova dispune de galerii ce se întind pe 70 km, cu străzi numite simbolic: Dionis, Feteasca, Cabernet-Sauvignon etc. Situate la 11 km de capitala Chișinău, subteranele din var natural, aflate la o adâncime de 35-80 m, găzduiesc 30 milioane litri de vin la o temperatură constantă de 12-14 ˚C și umiditatea de +97-98%.

Fondat în 1952, combinatul ”Cricova” este cel mai mare producător de vinuri spumante conform metodei tradiționale din Moldova, maturarea vinului fiind integral petrecută în beciurile subterane. La Cricova se păstrează ”Vinoteca națională”, o colecție remarcabilă de vinuri legendare, atît locale, dar și străine, provenind din colecția de vinuri a lui Goering, printre care renumitele vinuri Moselle, Bourgogne, Bordeaux, Porto. Cel mai vechi vin al colecției, și unicul vin de acest tip din lume, este vinul ”Ierusalim de Paște”, produs într-un singur loc, în 1902.

Beciurile Cricova sunt o atracție pentru miile de turiști, dar și pentru personalități notorii, politicieni, lideri de opinie și oameni celebri din întreaga lume, de-a lungul timpului fiind vizitată de: Iurie Gagarin, Angela Merkel, John Kerry etc.

Cricova este declarată prin lege patrimoniu cultural-național.

Alte galerii

Majoritatea vinăriilor dispun de beciuri proprii, construite în mod tradițional. Unele din aceste beciuri poartă legendele Vinului Moldovei:

Vinăria Purcari – dispune de beciuri construite la sfârșitul sec. XIX, în stil de conac, unde temperatura și umiditatea este constantă. Vinoteca Purcari conține vinurile cele mai reușite, prețul cărora începe de la 100 dolari sticla. Cel mai vechi vin din colecție este din 1951. În beciuri sunt plasate la maturare vinurile în butoaiele de stejar și sticlele de vin înainte de a fi plasate pe piață.

Pivnițele Brănești – la o adâncime de 60 metri, în crestele pietroase ale complexului turistic Orheiul Vechi, pivnițele se întind pe aprox.58 km.
Chateau Cojușna- dispune de galerii subterane în stil medieval, cu străduțe mici completate pînă la refuz de vinuri de colecție, în special vinuri licoroase, dar și cu vinuri aflate la maturare.

Chateau Vartely – o vinărie modernă, care însă are un beci de toată frumusețea, construit conform tradițiilor autohtone.

Beciul tradițional

Tradiția moldovenească spune că fiecare gospodar trebuie să aibă un beci, iar în el să îți păstreze vinul făcut de el. Fiind o națiune cu origini patriarhale, pentru moldoveni casa face parte din monumente de valoare general umană. Iar casa moldoveanului are două elemente esențiale: ”casa mare” – camera unde se primesc oaspeții și beciul, unde sunt păstrate merindele și vinul.

Beciurile țăranilor sunt tradițional săpate la o adâncime de 5-7 metri, sub sau lîngă casă, cu 10-15 trepte, având pereții vopsiți cu var alb.

Filiera vitivinicolă – sector strategic al Moldovei

Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova,
angajează peste 250 mii de cetățeni la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare
densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafața țării și 7% din terenurile arabile

mln dal18

18mln dal

volumul anual de vin produs în Republica Moldova,
din care 86% vinuri liniștite și 14% vinuri speciale.

plantațiile noi de viță-de-vie în ultimii 7 ani,
majoritatea Vitis Vinifera, inclusiv cu soiuri autohtone.

30mii ha

plantațiile noi de viță-de-vie în ultimii 7 ani,
majoritatea Vitis Vinifera, inclusiv cu soiuri autohtone.

mln sticle67

67mln sticle

exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care 55 % vinuri roșii.

lungimea cumulată a galeriilor subterane utilizate pentru
producere și păstrarea vinurilor, în care sunt depozitate aprox. 10 mln litri de vin.

250km

lungimea cumulată a galeriilor subterane utilizate pentru
producere și păstrarea vinurilor, în care sunt depozitate aprox. 10 mln litri de vin.

mln EUR330

330mln EUR

investițiile în plantații viticole noi, echipamente
și tehnologii de producere în ultimii 10 ani.

Vinuri de asamblaj – excelenţă prin exigenţă

Vinuri create prin exigenţă, exprimând un ansamblu dintre uman şi terroir, sunt vinurile de asamblaj, cu soiuri locale şi după
metode tradiţionale, cuvée prin care s-a reuşit excelenţa în vinificaţia Moldovei.

Codru

Vin roşu sec de calitate superioară, asamblaj de Cabernet Sauvignon şi Merlot, recoltaţi de pe plantaţiile din sudul Moldovei. Proporțiile și metodele de asamblaj au fost minuțios elaborate timp de decenii, ajungând să reprezinte în anii 1960 vinul-emblemă al Republicii Moldova.

Cuvée ”Codru” a rămas un vin legendă, care continuă să fie produs, conform unui caiet de sarcini special reglementat de autorități.

Negru de Purcari

Vin legendar de asamblaj, din soiurile Cabernet Sauvignon, Saperavi și soiul autohton Rara Neagră, produs exclusiv in aria delimitată Purcari, în regiunea Ștefan Vodă. La prima medalie obținută în 1878 la Expoziția mondială de la Paris s-a adăugat faima din timpul URSS, fiind unicul vin al Moldovei care avea dreptul să poarte etichetă în limba engleză, fiind exportat în occident.

Vinul este maturat cel puțin 18 luni în butoaie de stejar și se remarcă printr-un buchet rafinat cu nuanţe de prună, ciocolată şi smochine, care se dezvoltă în timp, dezvăluind arome fine de şofran.

Vinul spumant metoda tradițională

Vinul spumant se produce conform unor tradiții locale din soiuri special selectate, prin fermentație naturală în sticlă (metoda tradițională), fiind învechite cel puțin 9 luni și pînă la 3-5 ani în galeriile subterane ale Moldovei. Vinul spumant este de obicei alb sau rozé, se produce și vin spumant roșu. Vinurile spumante se produc din soiuri precum Pinot Noir, Chardonnay, dar și din Sauvignon, Alligote, Feteasca, Rkaţiteli, de pe podgoriile din regiunea vitivinicola delimitată Codru. Pentru a doua fermentare în sticlă, buteliile de vin se stivuiesc si se amplasează în galeriile subterane, unde se păstrează o perioadă stipulată conform categoriei de calitate. Remuajul se efectuează, în mod tradițional, exclusiv manual. Vinul spumant variază de la ”extra-brut”, „brut”, până la ”dulce”.

Vinul spumant este deosebit prin finețea bulelor, delicat grație aromelor și echilibrat în gust. Cuvée-urile vinurilor spumante și producerea acestora reprezintă combinarea celor mai consacrate practici cu tradițiile, măiestria și specificul terroir-ului Moldovei.

Divin

Divinul este rachiul de vin cu Indicație Geografică Protejată, produs conform unui caiet de sarcini sub supravegherea autorităților și a asociației de producători. Produs prin dubla distilare, conform metodei tradiționale, din materie primă autohtonă, distilatele de vin sunt învechite cel puțin 3 ani în butoaie de stejar. Denumirea originală ”Divin” înseamnă că este un distilat ”din vin”, un produs ”divin” , care, prin practicile de producere, permite ca o parte esențială a distilatelor să se evaporeze pentru a se înălța spre ceruri și a servi drept ofrandă pentru calitatea obținută.

Fabricat din soiuri precum: Aligote, Chardonnay, Feteasca Albă, Riesling de Rin, Rkaţiteli, divinul este o băutură specială grație vârstei acumulate. Divinul se distinge printr-o nuanță de maroniu cald spre auriu, cu note florale crescute în arome fine de ciocolată, gust armonios, moale, diafan prin puterea cu care încălzește fiecare nerv gustativ.

Exportul de vin îmbuteliat

est

Statele CSI au fost de decenii piețe tradiționale ale vinului Moldovei, reprezentând astăzi 31% din totalul exporturilor, față de 90% în 2004.

est

Statele CSI au fost de decenii piețe tradiționale ale vinului Moldovei, reprezentând astăzi 31% din totalul exporturilor, față de 90% în 2004.

vest

Diversificarea exporturilor este un obiectiv strategic al filierei vinicole, prin dezvoltarea prezentei pe piețele vestice, dar și pe cele emergente.

5% Belarus

Belarus 5%

7% Ucraina

Ucraina 7%

7% Kazahstan

Kazahstan 7%

12% Federația Rusă

Federația Rusă 12%

Slovacia 3%

Cehia 11%

Romania 12%

Polonia 14%

În aceste beciuri se păstrează o cantitate extraordinară de vinuri foarte bune. Chiar și cel mai capricios consumator și-ar putea găsi aici vinul potrivit. Vă doresc să obțineți cele mai importante medalii. Iar dacă pentru aceasta nu vă ajung metale, mă angajez să le aduc de pe lună sau de pe alte planete. Mulțumesc lucrătorilor din viticultură și vinificație pentru efortul lor! (Cricova, 8-9 martie 1965)

Iurii Gagarin

Este un privilegiu de a mă afla la Cricova, în Republica Moldova. Moștenirea lăsată de cincisprezece secole se regăsește în aceste beciuri extraordinare alături de tehnologii din sec.XXI. Oamenii din această regiune au produs vin încă de pe vremea romanilor, iar acest centru vinicol reamintește despre cît de importantă este legătura între această istorie și viitorul său. (Cricova, 4 decembrie 2013)

John Kerry (Secretarul de stat SUA)

Salut interesul țării dumneavoastră pentru viticultură și pentru reformele făcute în acest sens, pot afirma că unele vinuri moldoveneşti pot fi comparabile la calităţile gustative şi vizuale cu unele vinuri franceze. (Chișinău, 16 februarie 2014)

Jean-Marie Aurand (Director general OIV)

„Ca și producător de vin, Moldova are multe de arătat: la aceeași latitudine ca și Burgundia, cu o topografie variată și favorabilă viței de vie, și cu o climă temperată influențată de Marea Neagră(..). Vinurile devin mai sec și mai bine făcute.”

Hugh Johnson & Jancis Robinson (The World Atlas of Wine, 7th edition, completely revised & updated)

Vinurile moldovenești au un parcurs internațional, viitorul Moldovei este garantat prin promovarea soiurilor autohtone, care vă disting pe piața internațională, vă fac interesanți, așa cum sunt Feteasca, Rara Neagră - acesta este viitorul vostru, mai ales că în prezent tot mai mult se acordă preferință elementului local, de autenticitate. Potențialul vostru este în legendele voastre pe care trebuie să le turnați în stocuri mici de sticle, dar de calitatea cea mai înaltă. (Chișinău, 16 februarie 2014)

Pawel Gasiorek (CEO Dom Wina, Poland)

Vinul moldovenesc s-a schimbat și sunt impresionat de el. Mai ales vinurile roșii care exprimă terroir-ul și care vă diferențiază pe piață. Saperavi de aici este un soi care se deosebește. Toți au Cabernet Sauvignon, Merlot, însă Moldova se poate diferenția prin vinuri autentice, din soiuri locale.
(Chișinău, 16 februarie 2014)

John Salvi Master of Wine (Great Britain)

În iunie 2011, împreună cu soția mea, Amy Lee, am parcurs o distanță de aproape 10 mii de km pentru a vedea personal (n.r Moldova). Am cutreierat patru zone viticole, vizitând 10 producători și degustând aproape 100 de vinuri. Ne așteptasem să vedem o țară din lumea a doua, cu vinării primitive, dar am găsit acolo o cultură a vinificației de înaltă calitate, pregătită să cucerească piața globală. (…) Am deschis câteva sticle de vin moldovenesc împreună cu un vinificator realizat și un jurnalist în domeniul gastronomiei și vinului, câștigător al premiului James Beard, care a confirmat surprinderea și fascinația mea.
Sommelier journal, noiembrie 2011

Jason Tesauro (jurnalist premiat în domeniul vinului, USA)

Legenda Berzelor Salvatoare

Pe vremea lui Ștefan cel Mare, o armată numeroasă de tătari a asediat Cetatea Soroca timp de luni de zile. Luptătorii din cetate, lipsiți de hrană și apă, își pierdeau pe zi ce trecea, puterile și speranța. În mod neașteptat, deasupra cetății și-au făcut apariția cârduri de cocori, purtând în ciocuri ciorchini de struguri, pe care i-au lăsat să cadă în incinta citadelei. Boabele de struguri au sporit forțele și au ridicat moralul oștenilor care au devenit victorioși. De-atunci barza constituie simbol al unității, iar moldovenii an de an le întâmpină și le petrec în călătoria lor păstrându-le cu sfințenie cuiburile pe lângă casele lor.

Legenda vinului tămăduitor de la Mănăstirea Rudi

Se povestește că unul dintre marii domnitori ai Moldovei, Grigore Ghica, se îmbolnăvi și timp îndelungat, toți vracii ținutului nu i-au putut găsi leac. Până cînd, într-o bună zi, un țăran s-a oprit la poarta domniei cerând să fie primit […]

Mai Mult

Strugurii și Schimbarea la față a Domnului

O veche învățătură biblică spune că atunci când vara ajunge toamna din urmă, iar zilele se fac tot mai scurte,vântul se face boare, apoi freamăt până se întețește, e semn că se produce Schimbarea la față a Domnului (Probajnii) -„a […]

Mai Mult

Manuc Bei și povestea Hânceștiului

Manuc Bei era un negustor armean, despre care se zice că ar fi fost cel mai bogat om din Balcani, ce a avut averi în toată Țara Românească și un conac de toată frumusețea în Hâncești, în centrul Moldovei. Povestea […]

Mai Mult

Camenca – istoria unei regiuni nobile

Micro-regiunea Camenca este un terroir vinicol nobil al Moldovei cu legende și istorii palpitante. Situată în partea de nord a țării, aceasta are o locație unică : expusă pe terasele rîului Nistru care o străbate la sud și limitată la […]

Mai Mult

vinul nostru este creat

Vin produs cu grijă și pasiune

Valul lui Traian

Ștefan Vodă

Codru

Moldova - cetatea vinului

Sortiment viticol în Moldova

Feteasca Albă

Feteasca Neagră

Rara Neagră

Feteasca Albă

Feteasca Neagră

Rara Neagră

de multe generații de vinificatori

Dacia Romană

Stefan cel Mare

Basarabia Țaristă

Moldova Contemporană

Personalități marcate pentru viticultura Moldovei

Dimitrie Cantemir

Tarul Alexandru al II-lea

Constantin Mimi

Petru Ungurean

Dimitrie Cantemir

Tarul Alexandru al II-lea

Constantin Mimi

Petru Ungurean

în cele mai mari galerii subterane din lume

Recordul Guinness

Galeriile subterane Mileștii Mici

Orașul Subteran Cricova

Alte galerii

Beciul tradițional

Filiera vitivinicolă – sector strategic al Moldovei

Vinuri de asamblaj – excelenţă prin exigenţă

Codru

Negru de Purcari

Vinul spumant metoda tradițională

Divin

apreciat de consumatorii din est și din vest

Vinul Moldovei – tradiție și modernitate

Exportul de vin îmbuteliat

est

est

vest

consacrat de legende în care cu toții ne regăsim

Legenda Berzelor Salvatoare

Legenda vinului tămăduitor de la Mănăstirea Rudi

Strugurii și Schimbarea la față a Domnului

Manuc Bei și povestea Hânceștiului

Camenca – istoria unei regiuni nobile

evenimente wine of moldova

Evenimente

Evenimente trecute

contactați-ne

păstrează legătura

în cele mai mari
galerii subterane din lume

apreciat de consumatorii
din est și din vest

consacrat de legende
în care cu toții ne regăsim